De ce politicile fiscale ale guvernelor PSD-PNL au dus la recesiune economică. Explicațiile viceguvernatorului BNR
0Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu avertizează că ”nu există alternativă la necesitatea consolidării fiscale” și cere continuarea politicii de consolidare a bugetului public, ”în mod echilibrat”.
Cosmin Marinescu, viceguvernator BNR, scrie pe blogul său de ce politicile fiscale ale guvernelor PSD-PNL din 2023 și 2024 au dus la declinul economic, care ”a devenit vizibil începând cu 2024”, și a arătat că deficitul bugetar-record în UE a dus la o creștere a consumului care ”a susținut creșterea producției în alte țări”.
”Cazul României nu este unul singular în spațiul economic al Uniunii Europene. Zece alte state membre (Danemarca, Germania, Estonia, Letonia, Luxemburg, Olanda, Austria, Ungaria și, mai recent, Finlanda și Irlanda) au traversat episoade de recesiune tehnică în ultimii trei ani. Dintre aceste state, doar Germania, Austria și Estonia au înregistrat recesiuni economice de profunzime, cu doi ani consecutivi de contracție a PIB real, în principal pe fondul șocurilor crizei energetice izbucnită odată cu războiul din Ucraina”, scrie pe blogul său viceguvernatorul.
El avertizează că performanța economică negativă se poate prelungi și a arătat că ”stabilitatea politică a guvernării și încrederea mediului investițional sunt priorități cheie pentru redresarea economică”.
”Deși creșterea economică a fost modestă încă de la începutul lui 2025, acest an poate fi considerat important în privința tranziției necesare a surselor de creștere economică. Schimbarea sustenabilă a modelului de creștere înseamnă trecerea de la o dinamică bazată preponderent pe consum către o creștere economică bazată pe investiții, așa cum reiese și din graficul de mai sus. Dinamici favorabile au fost consemnate atât în cazul investițiilor în utilaje și mijloace de transport, cât și pentru construcțiile noi”, mai susține Cosmin Marinescu.
Deficitul bugetar, o povară
Viceguvernatorul spune că aceste evoluții au fost susținute și de creditele bancare acordate companiilor pentru finanțarea echipamentelor, credite a căror pondere a depășit 30% la final de 2025, de la circa 27% în decembrie 2024.
”Trebuie să continuăm consolidarea finanțelor publice, însă în mod echilibrat, asigurând pe cât posibil o anumită coeziune socială, cât și consensul politic necesar în astfel de vremuri fragile, dominate de multiple provocări externe, economice și de securitate. În același timp, deosebit de importantă este susținerea factorilor creșterii economice, astfel încât economia să revină în teritoriul pozitiv. Eforturile de ajustare vor fi cu atât mai sustenabile pe măsură ce economia își va accelera ritmul anual de creștere. Altfel, în absența unei creșteri economice mai consistente, deficitul public rămâne o povară”, argumentează Cosmin Marinescu.
Susține că în 2026, eforturile de susținere a mediului antreprenorial și de atragere a investițiilor majore în economie necesită adaptare la contextul vulnerabil, dar și dozaj prudent.
”Există riscuri inerente ca dinamica negativă să se prelungească dincolo de cele două trimestre de „recesiune tehnică”. Tocmai de aceea, stabilitatea politică a guvernării și încrederea mediului investițional sunt priorități cheie pentru redresarea economică. Bugetul pentru 2026, deși întârziat, este un test de maturitate economică. Reformele și ajustările gestionate echilibrat și responsabil vor consolida încrederea investitorilor și a piețelor financiare, iar economia va putea reveni pe baze mai sănătoase”, este de părere viceguvernatorul.
Concluzia acestuia este că prin accesarea fondurilor europene, în special prin PNRR, România implementează cel mai important program de reforme asumat de după aderarea la Uniunea Europeană.