Datoriile Greciei pot periclita apartenenţa ei la zona euro
0Datoriile cele mai mari ale Greciei au scadenţa în luna iulie a acestui an, de plata acestora depinzând chiar statutul Atenei de membru al zonei euro. Însă, cel de-al treilea şi cel mai recent ajutor de răscumpărare a datoriilor greceşti este suspendat, iar poziţiile părţilor negociatoare nu dau semne de reconciliere, scriu CNN Money şi Washington Post.
În momentul actual, Grecia are nevoie de lichidităţile promise de înţelegerea răscumpărării datoriilor suverane din 2015, însă oficialii europeni nu reuşesc să ajungă la consens. Investitorii îngrijoraţi cer randamente tot mai mari pentru datoriile Greciei, iar Fondul Monetar Internaţional (FMI) contribuie la atmosfera generală de incertitudine, declarând datoria Greciei de 180% din produsul intern brut drept nesustenabilă, prin urmare refuzând să participe la o eventuală operaţiune de salvare. Unul dintre criteriile FMI de începere a negocierilor de ajutor financiar presupune atingerea unei rate de creştere economică pe termen lung de 1,5%, în vreme ce Grecia se află abia sub 1%, conform Fondului.
Contextul politic european din acest moment nu ajută nici el situaţia problematică a Greciei. Atenţia politică acordată acestei potenţiale crize nu poate fi constantă din cauza alegerilor ce urmează să aibă loc în Olanda, Franţa şi Germania. Acestora li se adaugă negocierile ce urmează să înceapă în câteva săptămâni pentru părăsirea de către Marea Britanie a spaţiului Uniunii Europene.
Reforme şi negocieri
Deşi dificultatea politico-financiară în care se află Grecia este recunoscută, felul în care este evaluată situaţia este departe de a fi împărtăşit de toată lumea. Spre exemplu, ministrul de Finanţe olandez Jeroen Dijsselbloem, care prezidează înâlnirile înalţilor oficiali europeni responsabili de finanţe, declară că ultimul raport FMI privitor la situaţia datoriilor Greciei este surprinzător de pesimist, Dijsselbloem considerând că recuperarea Greciei este mai avansată decât ar prezenta raportul. Deşi majoritatea directorilor FMI susţin că Grecia nu are nevoie de mai multă austeritate, Fondul susţine că guvernul elen trebuie să mai reducă pensiile şi să mărească baza de taxare.
Principalii creditori ai Greciei sunt de acord cu faptul că guvernul de la Atena ar trebui să implementeze reformele sugerate de FMI. Atât aceştia cât şi oficialii zonei euro au refuzat categoric încă o intervenţie de răscumpărare a datoriilor. Între timp, premierul grec Alexis Tsipras refuză să implementeze noi reforme şi consideră că acest curs de acţiune ar putea fi luat în considerare abia după venirea unui nou ajutor.
Impasul în care au ajuns negocierile se datorează încercării părţilor participante de a specula momentul pentru obţinerea a cât mai multor avantaje. Pe de o parte, creditorii sunt interesaţi să obţină un randament cât mai bun pentru banii împrumutaţi, iar UE este interesată de implementarea reformelor în Grecia. Pe de altă parte, Alexis Tsipras este interesat de păstrarea capitalului politic, fără să cauzeze nemulţumiri majore prin reforme nepopulare. În acelaşi timp, datoriile ţării nu mai lasă loc emiterii de titluri de stat, conturând dependenţa de ajutor internaţional.
Perspective de viitor
Pe 20 februarie, va avea loc următoarea întâlnire a miniştrilor de Finanţe din zona euro, ultima dinainte de începerea alegerilor. Aflată sub presiune electorală, Europa se va afla în situaţia de a nu putea oferi prea uşor ajutor financiar Greciei. În acelaşi timp, Atena nu se află într-o poziţie favorabilă. Se estimează că şomajul va atinge 21% în 2017. De la debutul crizei financiare din 2008 până astăzi, producţia Greciei a scăzut mai mult de 25% şi investiţiile au plonjat cu peste 60%.
FMI avertizează că în situaţia actuală, dacă creditorii vor refuza să ajute Grecia, datoria suverană a Atenei va scăpa de sub control indiferent de cât de mare ar fi rata ei de creştere economică. Această catastrofă va lăsa loc unei singure soluţii – părăsirea zonei euro.
Opţiunea cea mai probabilă a preşedintelui Donald Trump pentru postul de ambasador UE al Statelor Unite ale Americii, Ted Malloch, a declarat la o televiziune elenă că viitorul Uniunii Europene va fi decis în următoarele 18 luni, subliniind pericolul ieşirii Greciei din zona euro şi dizolvarea acesteia din urmă.