Datoria publică a României explodează. Cum stau celelalte state europene RAPORT

Datoria publică a României a crescut considerabil anul trecut, apropiindu-se de 59% din PIB în trimestrul 3 al anului trecut, cu 1,6% mai mult decât în trimestrul precedent.

Ponderea în PIB a datoriei guvernamentale a crescut în trimestrul al treilea atât în zona euro, până la 88,5%, de la un nivel de 88,2% la finele celui de-al doilea trimestru, cât şi în Uniunea Europeană, până la 82,1%, de la 81,9%, arată datele publicate joi de Eurostat.

La finele celui de-al treilea trimestru din 2025, cele mai mari ponderi în PIB ale datoriei guvernamentale se înregistrau în Grecia (149,7%), Italia (137,8%), Franţa (117,7%), Belgia (107,1%) şi Spania (103,2%). La polul opus cele mai mici ponderi se înregistrau în Estonia (22,9%), Luxemburg (27,9%), Bulgaria (28,4%) şi Danemarca (29,7%). România era undeva la mijloc cu o pondere în PIB a datoriei guvernamentale de 58,9%.

Comparativ cu situaţia din al doilea trimestru din 2025, 11 state membre (inclusiv România) au înregistrat o creştere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finele celui de-al treilea trimestru 2025. Cele mai mari creşteri au fost înregistrate în Luxemburg (2,6 puncte procentuale), Bulgaria (2,1 puncte procentuale), Franţa (1,8 puncte procentuale), Lituania şi România (ambele cu o creştere de 1,6 puncte procentuale).

Comparativ cu situaţia din trimestrul al treilea din 2024, 16 state membre au înregistrat o creştere a ponderii în PIB a datoriei guvernamentale la finele celui de-al treilea trimestru 2025, însă cea mai mare creştere a fost înregistrată în România (5,5 puncte procentuale).

Eurostat a publicat joi şi datele referitoare la deficitul guvernamental ajustat sezonier în trimestrul al treilea 2025. Astfel, deficitul a crescut atât în zona euro, de la 2,8% din PIB în trimestrul al doilea, până la 3,2% în trimestrul al treilea, cât şi în UE, de la 2,9% până la 3,2%.

În schimb, România se numără printre ţările membre unde deficitul guvernamental a scăzut de la un trimestru la altul, de la 8,4% din PIB în trimestrul al doilea, până la 7,3% din PIB în trimestrul al treilea, un declin de 1,1 puncte procentuale. În rândul statelor membre UE, singurele ţări cu un declin mai important al deficitului au fost: Polonia (declin de 2,6 puncte procentuale), Bulgaria (2,2 puncte procentuale) şi Lituania (1,2 puncte procentuale).

Proiecțiile privind datoria publică, cuprinse în Planul Fiscal pentru reducerea deficitului pe 7 ani, prevăd o creștere semnificativă a acesteia până la 62,6% din PIB în anul 2029.

În 2008, datoria publică a României era de 17 miliarde euro, o sumă relativ mică în contextul european. În vara anului trecut aceasta ajunsese la 194 miliarde euro de peste 11 ori mai mult decât la criza economico-financiară din urmă cu 17 ani.