Datoria externă totală a României a crescut cu 14,26 miliarde euro, în primele şapte luni
0Datoria externă totală a României a crescut cu 14,26 miliarde euro, în primele şapte luni, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR).
”În perioada ianuarie - iulie 2023, datoria externă totală a crescut cu 14,259 miliarde euro. În structură: datoria externă pe termen lung a însumat 115,220 miliarde euro la 31 iulie 2023 (72,5% din totalul datoriei externe), în creştere cu 17,9% faţă de 31 decembrie 2022; datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 iulie 2023 nivelul de 43,6 miliarde euro (27,5% din totalul datoriei externe), în scădere cu 6,9% faţă de 31 decembrie 2022”, arată datele BNR.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,5 la sută în perioada ianuarie - iulie 2023, comparativ cu 16,2 la sută în anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 iulie 2023 a fost de 5,1 luni, în comparație cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 iulie 2023 a fost de 95,7 la sută, comparativ cu 80,2 la sută la 31 decembrie 2022.
Ce se întâmplă dacă datoria publică trece de 50%
Limite pentru datoria publică calculată conform metodologiei Uniunii Europene:
1. Dacă datoria publică depăşeşte 45% din produsul intern brut, dar se situează sub 50% din PIB, Ministerul Finanţelor prezintă Guvernului un raport privind justificarea creşterii datoriei şi prezintă propuneri pentru menţinerea acestui indicator la un nivel sustenabil.
2. Dacă datoria publică depăşeşte 50% din PIB, dar se situează sub 55% din PIB: a) Guvernul prezintă public şi aplică în cel mai scurt timp un program pentru reducerea ponderii datoriei publice în PIB; b) programul cuprinde, fără a se limita la acestea, şi măsuri care determină îngheţarea cheltuielilor totale privind salariile din sectorul public; c) măsurile cuprinse în program se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea măsurilor într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
3. Dacă datoria publică depăşeşte 55% din PIB, dar se situează sub 60% din produsul intern brut: a) se aplică prevederile pct. 2; b) Guvernul iniţiază măsuri care să determine îngheţarea cheltuielilor totale privind asistenţa socială din sistemul public; c) măsurile prezentate potrivit lit. b) se aplică prin aprobarea unui act normativ la nivel de lege, astfel încât să se asigure aplicabilitatea acestora într-un termen cât mai scurt, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
4. Dacă datoria publică depăşeşte 60% din produsul intern brut: a) se aplică prevederile pct. 3; b) Guvernul iniţiază şi aplică un program de reducere a datoriei publice potrivit prevederilor art. 10 (datoria publică se va reduce cu o rată medie de 5% pe an); c) măsurile cuprinse în programul prevăzut la lit. b) se aplică prin aprobarea unor acte normative la nivel de lege, prin care să fie identificate măsuri urgente de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, cel mai târziu în semestrul următor celui în care s-a constatat depăşirea procentului de datorie publică.
5. Prevederile pct. 2, 3 şi pct. 4 lit. a) nu se aplică în condiţiile manifestării unor circumstanţe extraordinare, dacă neaplicarea nu periclitează sustenabilitatea datoriei publice pe termen mediu şi lung.