Cumpărăturile la care românii au renunţat, din cauza pandemiei
0Pandemia de Covid-19 şi măsurile luate de autorităţi pentru contracararea ei au influenţat comportamentul de cumpărare al românilor, arată un studiu reprezentativ naţional iSense Solutions.
Comerţul din magazinele fizice a fost şi a rămas principala sursă de cumpărare, atât înainte, cât şi după pandemie. Dacă înainte de pandemie, 66% dintre români făceau cumpărături exclusiv în magazine fizice, pe timpul stării de urgenţă procentul celor care făceau cumpăraturi doar în magazine fizice a scăzut la 57%. Totuşi, în urma pandemiei, anumite persoane şi-au schimbat comportamentul de cumpărare, integrând şi cumpărăturile online în vieţile lor: după relaxarea restricţiilor, procentul celor care declară că vor cumpăra atât online, cât şi offline, a crescut cu cinci puncte procentuale, la 38% (faţă de 33%, cât era înainte de pandemie).
Pe fondul incertitudinii economice şi a scăderilor salariale din ultima perioadă, românii spun că vor renunţa la cumpărarea anumitor categorii de produse, cum ar fi: mobilă (61%), electronice şi gadgeturi (47%), jocuri (33%), articole sportive (30%), cărţi (29%, în special în rândul celor care locuiesc în mediul rural - 38%).
Cei mai prudenţi în legătură cu achiziţiile în următoarele 3 luni sunt tinerii cu vârsta între 18 şi 29 de ani: 72% plănuiesc să nu mai investească în mobilă, 57% declară că nu vor mai achiziţiona electronice iar aproape jumătate dintre ei (49%) nu vor mai cumpăra cărţi.
Cei din mediul rural au o preferinţă mai mare pentru anumite categorii de produse (comparativ cu cei din mediul urban) şi declară că le vor cumpăra la fel şi în viitor, ca înainte de pandemie. Printre aceste categorii avem: dulciurile (75% vs. 60% urban), băuturile răcoritoare (70% vs. 61% urban) şi îmbrăcămintea/ încălţămintea (66% vs. 57% urban).
În schimb, 12% dintre români declară că vor cumpăra mai multe produse de curăţare şi îngrijire a casei în următoarele 3 luni, 10% vor cumpăra mai multe băuturi răcoritoare, iar 6% mai multă apă îmbuteliată. De asemenea, aproximativ o treime dintre români (30%) spune că va continua să îşi facă stocuri de alimente, pentru a se deplasa cât mai rar la cumpărături.
„În perioada următoare vom asista la un comportament de tip dual din partea consumatorilor. Pe de o parte, incertitudinea economică ne determină să fim mai strânşi la pungă, lucru care se va traduce atât în reducerea cheltuielilor, cât şi în selecţia mai atentă a mărcilor pe care le cumpărăm, iar aici marii câştigători vor fi brandurile consacrate. De cealaltă parte se situează nevoia de a compensa pentru perioada în care am fost închişi în case, aşa că vom profita de orice ocazie de a ne satisface mici plăceri, în limitele bugetului”, afirmă Alina Zelezneac, Head of Quantitative Research, iSense Solutions.
Românii rămân fideli brandurilor cu care s-au obişnuit: 84% îşi declară intenţia de a cumpăra tot de la brandurile care le sunt cunoscute. Cel mai loiali brandurilor cunoscute rămân cei cu educaţie scăzută, 97% dintre ei declarându-şi intenţia de a cumpăra de la brandurile pe care le ştiu, faţă de 75% dintre cei cu educaţie superioară. În ceea ce-i priveşte pe românii ce locuiesc în Bucureşti, 71% dintre ei spun că vor cumpăra de la brandurile cunoscute.
În acelaşi timp, doar 35% dintre români declară că vor fi mai atenţi la promoţii şi vor căuta produse la ofertă sau cu discount mai mult decât o făceau în trecut. Procentele celor ce vor urmări cu mai multă atenţie promoţiile şi discounturile sunt mai mari în rândul femeilor (40%), a persoanelor cu venituri mici (56%) şi a locuitorilor din oraşe mai mici de 50 000 de locuitori (50%), în timp ce doar 18% dintre tinerii între 18 şi 29 de ani se declară interesaţi de promoţii şi reduceri.
Pentru a se asigura că atunci când merg la cumpărături vor lua doar ce au nevoie, 57% aleg să-şi facă o listă de cumpărături înainte de a merge în magazine, listă pe care intenţionează să o şi respecte. În mediul rural, procentul este mai mare: 61% dintre români apelează la această tactică.
Studiul a fost realizat pe un eşantion de 500 de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 65 de ani, prin metodologia CATI (Computer-Assisted Telephonic Interviews), în luna mai a anului 2020 şi este reprezentativ naţional, la un grad de eroare de +/-4.38%.