Cum va folosi România cele 30 de miliarde de euro de la UE pentru redresare. Planuri ambiţioase pentru infrastructură

România va aloca cele 30 de miliarde de euro pe care le va primi de la Uniunea Europeană pentru redresarea economică pe infrastructură, tranziţia verde şi schimbări climatice, competitivitate economică şi rezilienţă, servicii publice şi dezvoltare urbană

Cei mai mulţi bani din Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă vor merge către dezvoltarea intrastructurii de transport - 9,2 miliarde de euro, către proiecte de utilităţi publice - 4,3 miliarde euro, precum şi către modernizarea sistemului de sănătate - 1,8 miliarde de euro, potrivit unui draft al documentului ce urmează să fie prezentat public de guvern în perioada următoare, scrie Digi24.

Autostrada A7, considerată coloana vertebrală a Moldovei, este doar unul dintre proiectele care ar putea primi finanţare. Şefii de la Drumuri ar vrea ca în această iarnă să scoată la licitaţie cel puţin unul dintre cele trei loturi ale secţiunii de 63 de kilometri dintre Ploieşti şi Buzău.

Autostrada, care porneşte de la Ploieşti şi urcă apoi spre Moldova trecând pe lângă Buzău, Focşani, Bacău, până la Paşcani, va avea aproximativ 320 de kilometri şi va costa circa două miliarde de euro.

Tot din Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă ar urma să fie finanţate lucrările şi la cei 50 de kilometri de autostradă care vor ocoli Capitala pe la nord, dar şi drumul expres Paşcani-Suceava-Siret, precum şi finalizarea autostrăzii Lugoj-Deva, din care lipsesc circa 13 kilometri.

Şi drumul expres care vine în continuarea şoselei de mare viteză şi leagă Paşcani de Suceava şi Siret ar urma să fie finanţat tot din PNRR.  

Pe sectorul feroviar cel mai important proiect, care ar putea primi finanţare prin noul program de redresare economică post-pandemie este modernizarea şi electrificarea tronsonului de cale ferată Cluj Napoca-Oradea-Episcopia Bihor. Acesta presupune reabilitarea liniei pe o distanţă de 166 km, electrificarea pe 160 km şi dublarea liniei pe 88 km.

Este vorba despre realizarea celei de-a doua conexiuni feroviare electrificate cu graniţa de vest, spre Ungaria, după cea de la Curtici.

Din Planul Naţional de Recuperare şi Rezilienţă ar urma să fie finanţate şi prelungirea Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei-Eroilor, dar şi construcţia liniei de metrou spre aeroport, până la staţia Tokyo.

Şi autorităţile din Cluj ar urma să primească bani pentru realizarea liniei de metrou care va porni din centrul comunei Floreşti şi va ajunge până în centrul municipiului Cluj-Napoca.

Bani ar urma să fie alocaţi şi pentru achiziţia de material rulant, adică trenuri de metrou şi rame electrice.

Întreg Planul de Redresare şi Rezilienţă trebuie definitivat şi aprobat de Comisia Europeană până în aprilie anul viitor, deci în mai puţin de jumătate de an.