Cum stă România la raportul bătrâni-persoane active

Tot mai puţine persoane active susţin din ce în ce mai multe persoane vârstice şi, deşi în România cifrele nu sunt îngrijorătoare deocamdată, acest lucru nu va rămâne aşa.

În anul 2017, România se afla printre ţările membre UE cu cea mai redusă rată de dependenţă demografică (raportul dintre populaţia în vârstă de 65 ani şi peste în raport cu populaţia activă de 15-64 ani) a persoanelor vârstnice, de numai 26,7%. Asta înseamnă că erau aproape patru persoane active pentru fiecare persoană în vârstă de 65 ani şi peste, conform datelor publicate marţi de Eurostat.

În Uniunea Europeană, dependenţa demografică a persoanelor vârstnice era de 29,9%, anul trecut. Astfel, erau puţin peste trei persoane active pentru fiecare persoană în vârstă de 65 ani şi peste.

Rata de dependenţă a bătrânilor în UE a crescut mult, în ultimii ani. Cu douăzeci de ani în urmă, erau aproximativ cinci persoane în vârstă de muncă pentru fiecare persoană în vârstă de 65 de ani sau mai mult. Zece ani mai târziu, raportul era de 4:1 şi astăzi este aproape de 3:1.

Nici în România nu e mai roz                                                    

Chiar dacă cifrele arată bine în România, deocamdată, şi la noi raportul dintre persoane active şi persoane vârstnice se strânge.

Dacă acum 20 de ani, în 1998, el se situa la puţin peste 18%, a trecut de nivelul de 20% începând cu anul 2002, pentru ca în ultimii ani să accelereze ritmul de diminuare.

În anul 2017, în statele membre ale UE, rata de dependenţă a fost cea mai mare în Italia (34,8%), Grecia (33,6%) şi Finlanda (33,2%), urmată de Portugalia (32,5%) şi Germania (32,4%).

La capătul opus, cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Luxemburg (20,5%) şi Irlanda (20,7%), Slovacia (21,5%) şi Cipru (22,8%). În aceste state membre, au existat aproximativ cinci persoane în vârstă de muncă pentru fiecare persoană în vârstă.

În creştere în toate statele membre ale UE, cu excepţia Luxemburgului

În ultimele două decenii, rata a crescut în toate statele membre, cu excepţia Luxemburgului, unde a scăzut de la 21,2% în 1997 la 20,5% în 2017 (-0,7 puncte procentuale).

Cele mai mari creşteri între 1997 şi 2017 au fost înregistrate în Finlanda (de la 21,7% până la 33,2% sau + 11,5 puncte procentuale), Malta (+10,7 puncte procentuale), Slovenia (+10,1 puncte procentuale), Lituania şi Portugalia (+9,7 puncte procentuale), Italia (+9,6 puncte procentuale), Germania şi Letonia (ambele +9,4 pp).

În schimb, creşterile au fost mai moderate în Irlanda (de la 17,4% în 1997 la 20,7% în 2017 sau +3,3 pp), Regatul Unit (+3,7 puncte procentuale), Belgia (+3,9 puncte procentuale) şi Suedia (+4,2 puncte procentuale).