Cum se face plata concediilor medicale. Explicaţii ale Casei de Asigurări de Sănătate
0Plata concediilor medicale este prevăzută de OUG 158/2005 care condiţionează acordarea de concedii medicale plătite de achitarea unei alte contribuţii decât contribuţia de asigurări sociale de sănătate.
„Precizăm că indemnizaţiile şi concediile de asigurări sociale de sănătate sunt reglementate distinct printr-un alt act normativ decât Codul Fiscal, mai precis prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 158/2005, care condiţionează acordarea de concedii medicale plătite de achitarea unei alte contribuţii decât contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Astfel, în cazul angajaţilor, dreptul la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate este condiţionat de plata contribuţiei asiguratorii pentru muncă, pe care o efectuează angajatorul. Articolul 75 din Codul Fiscal (abrogat prin OUG nr. 18/2018) se referă însă la deducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate plătită de către persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente, deci nu are nicio legătură cu dreptul angajaţilor la concediile medicale plătite”, a comunicat Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Potrivit acesteia, calitatea de asigurat a persoanelor care realizează venituri din activităţi independente sau din drepturi de proprietate intelectuală se dobândeşte de la data depunerii Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice, prevăzută în Codul Fiscal.
„În conformitate cu dispoziţiile OUG 158/2005, persoanele care nu sunt angajate (deci inclusiv persoanele fizice care realizează venituri din activităţi independente) pot opta să beneficieze de dreptul la concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, dacă achită o contribuţie pentru asigurarea pentru concedii şi indemnizaţii, diferită de contribuţia de asigurări sociale de sănătate. Cuantumul acestei contribuţii este de 1% din venitul lunar înscris de contribuabil în contractul de asigurare de sănătate. Cu alte cuvinte, această categorie de persoane asigurate nu-şi poate pierde calitatea de asigurat de sănătate şi nici dreptul la concedii medicale plătite (în cazul în care a optat pentru acest drept) indiferent de situaţia regularizărilor anuale ale contribuţiei de asigurări sociale de sănătate”, a informat CNAS.
În urmă cu câteva zile, avocatul Gheorghe Piperea susţinea că în perioada imediat următoare sute de mii de profesionişti vor primi decizii de impunere pentru ultimii 4 ani.
„Vorbim de circa 400 de mii de persoane – avocaţi, desigur, practicieni în insolvenţă, executori, notari, experţi contabili, evaluatori, consultanţi, medici, farmacişti, arhitecţi, instructori auto sau sportivi, ziarişti freelanceri - pe scurt, cam tot ceea ce înseamnă coloana vertebrală a societăţii, clasa de mijloc. La care trebuie adăugaţi încă cca 600 de mii de salariaţi care au loc de muncă la aceşti independenţi, în curând falimentaţi de stat.
Avocatul precizează că art 75 din Codul fiscal, care dispunea că deductibilitatea CASS se acordă de către Fisc la momentul emiterii Deciziei de regularizare a sănătăţii, a fost abrogat, de unde posibila concluzie că această cheltuială nu ar mai fi deductibilă, „ceea ce ar fi un dezastru”.
Concret, Codul Fiscal prevedea că angajatorul plăteşte concediul medical salariatului, urmând ca la regularizare, Casa de Sănătate sau, mai nou, Fiscul să-i deconteze cheltuiala. Adică, angajatorul plătea concediul medical la valoarea de 85% din salariu, sumă care i se scădea din contribuţiile la sănătate pe care le plătea luna următoare. Prin abrogarea acestui articol din Codul Fiscal, concediul medical nu i se mai decontează angajatorului, punându-se sub semnul întrebării achitarea către angajat a sumei aferente concediului medical.