Cum scoate Viktor Orban supermarketurile străine din Ungaria

Premierul Ungariei, Viktor Orbán, a extins numărul de plafoane ale prețurilor la produsele alimentare, care îi va afecta pe comercianți, deja loviți de măsurile introduse în ultimul an.

În primul rând, în decembrie 2021, pe fondul scumpirii în creștere a alimentelor, care a lovit în mod deosebit Europa Centrală și de Est, guvernul Ungariei e emis un proiect de lege care obligă supermarketurile cu venituri de peste 100 de miliarde de forinți (250 de milioane de euro) să predea alimente unei companii de stat cu 48 de ore înainte de data de consum, scrie politico.eu.

Apoi Budapesta a ordonat un plafon de preț - fără compensare pentru comercianții cu amănuntul - pentru șase alimente de bază, inclusiv zahăr, făină și piept de pui și a majorat cotele de impozitare pentru marile supermarketuri de la 2,7% la 4,1%. Săptămâna trecută, prin ordin, au fost adăugate ouă și cartofi pe lista alimentelor cu plafon.

Toate firmele trebuie să se supună regulilor, inclusiv cele care sunt străine, precum giganții germani de reduceri Aldi și Lidl, lanțul francez Auchan, Penny Market din Irlanda, Spar din Austria și Tesco din Marea Britanie.

În ciuda atingerii pragului de 100 de miliarde de forinți, câțiva comercianți locali de produse alimentare pot evita taxele și alte măsuri, deoarece operează în cadrul unui sistem de franciză. Legea împiedică și alte lanțuri de supermarketuri să se restructureze.

Legea „este împotriva principiilor fundamentale pe care se bazează piața internă a UE”, a spus reprezentantul unei companii, sub protecția anonimatului, solicitând Comisiei Europene să intervină.

POLITICO a contactat reprezentanții unor supermarketuri străini afectați, care au refuzat toți să vorbească.

Posibilă naționalizare?

Măsurile sunt aparent un răspuns la inflația în spirală și creșterea prețurilor alimentelor care au fost exacerbate de invazia Ucrainei de către Rusia. Vorbind cu presa locală luna trecută, Orbán a spus că cele mai recente înghețări ale prețurilor fac parte din planul său de a reduce la jumătate inflația, care a atins 21,1% în octombrie și se așteaptă să ajungă la 25% până la sfârșitul anului.

Dar alți membri ai guvernului lui Orbán nu au făcut nicio încercare de a-și ascunde ambițiile de a aduce supermarketuri internaționale de produse alimentare sub proprietate locală. „Trebuie să creștem ponderea proprietății interne în sectorul materialelor de construcții și comerțul cu amănuntul alimentar”, a declarat ministrul Dezvoltării Economice Márton Nagy în mai.

Iar Budapesta a făcut eforturi pentru a crește ponderea comercianților cu amănuntul local din țară cu mult înainte de creșterea inflației și de războiul Rusiei.

Starea națională de urgență i-a permis să-și pună planurile în aplicare

Sectorul alimentar este doar cea mai recentă industrie care a primit tratamentul Orbán. Din 2010, Orbán a militat pentru a aduce sectoare-cheie, inclusiv sectorul bancar, construcțiile și energia, sub un control mai mare al Ungariei. Aliații și partenerii săi, precum și companiile legate de aceștia, au beneficiat, dobândind pachete mari în aceste sectoare.

La două luni după o victorie zdrobitoare la alegerile din aprilie, Orbán a declarat starea națională de urgență, permițându-i să conducă prin decret și a impus o serie de majorări de taxe pe sectoare. Aceste zone țintă ale economiei dominate de corporații străine. Marile firme de telecomunicații, cum ar fi comercianții cu amănuntul, se confruntă acum cu o taxă progresivă crescută bazată pe cifra de afaceri, de exemplu.

Un purtător de cuvânt al guvernului ungar nu a răspuns solicitărilor de comentarii cu privire la noul plafon, dar într-o declarație anterioară a spus: „războiul Rusia-Ucraina și sancțiunile greșite de la Bruxelles au dus la o criză energetică și la o inflație ridicată în Europa... Acesta este motivul pentru care guvernul Ungariei a decis să introducă și să mențină limite de prețuri.”

Retailerii s-au adresat instanței

Auchan este deja în proces de vânzare către un cumpărător ungur.

Tesco a pierdut o contestație juridică împotriva măsurilor fiscale progresive ale Ungariei la Curtea de Justiție a UE în 2020. Și nu este sigur că aceste supermarketuri, comercianți cu amănuntul, ar avea un caz mai bun de data aceasta, a declarat Sam Baldwin de la firma de avocatură maghiară Szecskay.

„Înghețarea prețurilor poate restricționa libertățile pieței interne, cum ar fi libera circulație a mărfurilor”, a spus Baldwin. „Deși guvernul ungar va invoca fără îndoială bunăstarea consumatorilor ca o apărare legitimă, va trebui totuși să demonstreze că măsura nu denaturează concurența în mod inutil”.

O intervenție a Comisiei Europene ar putea fi percepută ca birocrație a UE de partea marilor supermarketuri într-un moment în care cetățenii se confruntă cu o criză a costului vieții - și în timp ce Orbán dă vina pentru multe dintre celelalte probleme ale țării și pe Bruxelles.