Cum revine porcul românesc la export

Valeriu Tabără susţine compartimentarea regională a fermelor pentru a convinge Comisia Europeană să ridice interdicţia de export. Ministrul Agriculturii spune că aşa ar putea fi închise doar unităţile cu probleme. Producătorii spun că aceasta este doar o „şmecherie“ UE şi că piaţa ar trebui liberalizată complet.

După numeroase vizite în ţară, Comisia Europeană încă nu s-a decis în privinţa ridicării interdicţiei de reluare a exporturilor de carne de porc românesc impusă din 2003. Practic, în acest fel, românilor le este refuzat accesul la o piaţă europeană de circa 500 de milioane de consumatori.

Mai citeşte şi:

Brandul românesc Comtim, reinventat de americani cu muncitori din India

Cum poate face România afaceri în regiune cu sprijinul ONU

Paradoxal, cerere există, însă producătorii o pot onora. „Avem cereri din Ucraina sau Rusia, dar nu putem vinde, pur şi simplu ne este refuzat accesul pe pieţele externe", spune Gheorghe Caruz, preşedintele Patronatului Român al Cărnii de Porc. Soluţia autorităţilor?

„La cea mai recentă discuţie cu cei de la Comisia Europeană, acum 10 zile, ni s-a sugerat să mergem pe o compartimentare a teritoriilor, pentru o mai bună siguranţă şi apoi să discutăm despre reluarea exportului de carne. De exemplu să avem un compartiment în Iaşi, iar dacă este afectat doar el, să nu trebuiască să închidem toată piaţa locală doar pentru un singur focar", spune Valeriu Tabără, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

El adaugă că fermele de porci vor trebui să aibă, în mod obligatoriu, şi abatoare. De respectarea normelor sanitar-veterinare ar urma să se ocupe Autoritatea Naţională Sanitar-Veterinară şi Direcţiile Agricole. Caruz susţine că aceasta este doar o „şmecherie" a celor de la Comisia Europeană şi că în primul rând ar trebui să fie liberalizată piaţa şi abia apoi să fie delimitate aceste compartimente.

„Durează cel puţin jumătate de an până ce vor fi puse la punct toate detaliile legate de această delimitare. România nu a mai înregistrat cazuri de pestă porcină de trei ani de acum", adaugă liderul patronal.

De la interdicţia de export (2003) până în prezent, Comisia Europeană a aprobat doar exportul de produse procesate din carne de porc sub mărci româneşti, care provin din zonele europene oficial libere de pestă porcină. Şi în vara acestui an au avut loc inspecţii comunitare pentru a urmări în continuare evoluţia pestei porcine clasice, după oprirea vaccinării, însă nu a fost luată nicio decizie.

Europenii nu vor concurenţă

Caruz mai spune că, în opinia sa, Comisia refuză să deblocheze piaţa pentru că „nu vrea concurenţă în acest sector". Şi asta ţinând cont că mai mult de jumătate din consumul intern de porci al României, de 11 milioane de capete, este asigurat de importuri. Interdicţia de export a pus lacăt pe multe ferme de profil.

„Cam 60 de ferme au fost închise de la începutul anului şi asta pentru că, în timp ce costurile cu furajele s-au dublat de la an la an, preţul unei carcase de porc a scăzut", arată Caruz. Acesta spune că, în urmă cu şase ani, kilogramul de carcasă de porc era de 9,8 lei, iar acum consumatorul plăteşte pe aceeaşi cantitate doar 7,8 lei.