Cum repornim motoarele creşterii economice

Economia mondială este pândită de o nouă criză, însă aceasta încă poate fi evitată. Încetinirea ritmului de creştere a economiei până la cote de 0,1-0,2% îi face pe mulţi analişti şi şefi de stat să se teamă de reintrarea în recesiune.

Găsirea unei formule pentru relansarea economică continuă să dea bătăi de cap atât europenilor, cât şi americanilor. Dacă primii au îmbrăţişat austeritatea atât de periculoasă pentru revenire, Washingtonul a ales să tipărească şi să injecteze bani în piaţă pentru a stimula investiţiile şi crearea de locuri de muncă. Până acum însă, rezultatele ambelor strategii au dezamăgit.

Există viaţă şi după criză!

Creşterea economică medie înregistrată în Uniunea Europeană în cel de-al doilea trimestru din 2011 a fost de numai 0,2% faţă de primele trei luni ale anului. În acelaşi interval, economia americană a avansat cu 1,3%. Majoritatea analiştilor sunt de acord că, pe termen lung, consolidarea fiscală aduce numai beneficii. Pe termen scurt însă, creşterea economică poate fi „sugrumată" de măsuri prea dure.

Fără îndoială, acest efect s-a făcut deja simţit în blocul comunitar, ceea ce a determinat reacţii negative inclusiv de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), care a cerut recent guvernelor europene să renunţe la măsurile dure de austeritate. Însă anumite state au reuşit să evite această capcană prin derularea în paralel şi a unor programe de stimulare precum privatizări, acordarea de facilităţi pentru investitori şi reforme fiscale coerente. Planul nemţilor a fost simplu. Stimulare pentru creşterea producţiei industriale. În 2009, atunci când s-a format Coaliţia Creştin-Democrată, aflată la putere, nemţii au implementat un program de relaxare fiscală, care a ajutat companiile să economisească 24 de miliarde de dolari.

Într-o mişcare îndrăzneaţă, Danemarca a redus impozitele în 2009, iar o reformă majoră a sistemului fiscal a determinat reducerea semnificativă a taxelor pentru angajaţi şi angajatori. Mai mult, guvernul a sporit investiţiile în infrastructură, ceea ce a dus la crearea de locuri de muncă şi creşterea consumului. Austriecii vor folosi banii obţinuţi din majorarea impozitelor şi tăierile bugetare pentru a suplimenta fondurile alocate investiţiilor cu 400 de milioane de euro.

Polonia a fost singurul stat european care a reuşit să evite complet recesiunea. Planul ambiţios de privatizări demarat de Guvernul de la Varşovia a atras investitori străini şi, în timp ce Produsul Intern Brut pe cap de locuitor scădea cu câteva mii de dolari în restul statelor comunitare, în Polonia el a crescut cu 1.000 de dolari în intervalul 2007-2010.

Dezbateri la nivel înalt

Care va fi soarta economiei europene şi a celei româneşti după aceste tăieri şi care sunt investiţiile strategice necesare pentru asigurarea revenirii economice sunt doar două dintre întrebările la care vor încerca să ofere răspunsuri invitaţii „Forbes România CEO Forum 2011". La prima ediţie a seriei de dezbateri anuale pe teme economice  vor participa Simeon Djankov, vicepremier şi ministrul de Finanţe al Bulgariei, Krzysztof  Walenczak, subsecretar de stat în cadrul Ministerului Trezoreriei al Poloniei şi Gheorghe Ialomiţianu, ministrul român al Finaţelor Publice. Prin intermediul acestor dezbateri, „Forbes România" vrea să genereze răspunsuri şi soluţii care să definească traseul către relansare economică a României.

0,2% a fost rata de creştere economică înregistrată în UE în cel de-al doilea trimestru din 2011 faţă de primele trei luni ale anului.

Click pe infografie pentru a mări