Cum ne-au ţepuit sud-coreenii, elveţienii şi sârbii care ar fi trebuit să ne livreze combinezoane şi ventilatoare

O serie de nereguli în contractele gestionate în perioada stării de urgenţă au fost constatate de Curtea de Conturi, inclusiv nerecuperarea de către stat a unor sume de ordinul milioanelor de euro de la firme din Elveţia şi Coreea care trebuiau să ne livreze combinezoane şi ventilatoare.

Raportul special al Curţii de Conturi arată că, în perioada stării de urgenţă, România a cheltuit 1,05 miliarde de euro (5,05 miliarde de lei), bani publici de la bugetul de stat, bugetele locale şi bugetul asigurărilor de şomaj pentru cheltuieli destinate combaterii COVID-19. Banii s-au dus pe indemnizaţii, stocuri de urgenţă medicale, stimulente de risc şi transferuri. 

O parte din cele mai mari nereguli le-au găsit auditorii Curţii de Conturi în atribuirea, derularea şi plata contractelor de achiziţii publice în perioada stării de urgenţă. 

De exemplu, Curtea de Conturi a găsit mai multe „disfuncţionalităţi, nelegalităţi şi neregularităţi”în cele 28 de acorduri cadru încheiate prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) şi stocuri de urgenţă medicale gestionate de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), din subordinea secretatului de stat, Raed Arafat. 

Firmele străine, avantajate în detrimentul celor româneşti

Curtea de Conturi arată că ONAC a avut abordări diferite şi pe garanţiile şi penalităţile impuse operatorilor în acordurile cadru. Firmele străine aveau o garanţie de 0,5% din valoarea contractului şi penalităţi de 0,1% pentru fiecare zi de întârziere, în timp ce firmele româneşti aveau garanţie de bună execuţie de 5% din valoarea contractului, iar penalităţile au fost de 1% pentru fiecare zi de întârziere. 

„În aceste condiţii au fost declarate câştigătoare ofertele unor operatori economici care conţineau propuneri de modificare a clauzelor contractuale stabilite în cadrul documentaţiei de atribuire, clauze dezavantajoase pentru autoritatea contractantă, întrucât se referă la cuantumul garanţiei de bună execuţie ce poate fi redusă de la 5% la 0,5%, iar penalitatea pentru nelivrarea la termen a fost redusă de la 1%/zi la 0,1%/zi”, arată auditorii Curţii de Conturi.

Nereguli în contractele cu sîrbii şi sud-coreenii 

Trei acorduri cadru au fost găsite cu probleme de cei de la Curtea de Conturi: acordul cu firma VIRID DOO din Serbia, având ca obiect achiziţia de combinezoane, cel cu UPC LTD din Coreea de Sud, având ca obiect achiziţia de combinezoane şi cel cu Medi Consulting din Coreea de Sud, pentru achiziţia de ventilatoare. Primele două firme au livrat produsele către IGSU, dar a treia firmă - Medi Consulting din Coreea de Sud- nu a mai livrat ventilatoarele către IGSU, chiar dacă s-a acordat şi un avans. 

După atribuirea acordurilor cadru de către ONAC, Curtea de Conturi a descoperit că acordul cadru din 20 martie 2020 cu firma SC Renania Trade SRL pentru cumpărarea de măşti FFP2 nu conţinea clauze referitoare la garanţia de bună execuţie, deşi clauza era prevăzută în contract. 

În contractele cu SC Romwine&Coffee SRL şi UPC LTD din Coreea de Sud, pentru cumpărarea de 875.000 de măşti de protecţie FFP2 şi 1.750.000 de seturi de echipamente de protecţie, distribuirea materialelor s-a realizat prin dispoziţii ale lui Raed Arafat, şef al DSU, dar în lipsa nomenclatorului produselor de stocuri de urgenţă medicale care trebuia emis în 45 de zile de la emiterea OUG 11 din 4 februarie 2020. 

Auditorii spun că atunci când au făcut controlul în stoc mai erau 517.970 de măşti de protecţie FFP2 şi 608.500 de seturi de echipamente de protecţie. 

Curtea de Conturi a constatat că ONAC a publicat şi cu întârziere anunţurile de atribuirea ale acordurilor cadru cu firmele Romwine&Coffee SRL, Viggo Fashion International SRL şi SC Renania Trade SRL. Cele trei firme, în patru acorduri încheiate în două zile- 17 martie şi 20 martie 2020- trebuiau să asigure stocuri de urgenţă pentru măşti FFP2, FFP3, viziere de protecţie, combinezoane, şi încălţăminte.