Cum își protejează statul companiile de preluări ostile. Legea privind privatizările a fost modificată

0
Publicat:

Companiile de stat pot deveni vulnerabile la preluări ostile sau decapitalizare, motiv pentru care se impune modificarea legislației privind privatizarea companiilor la care statul este acționar.

Statul vrea să-și protejeze companiile de preluări ostile.

Ministerul Energiei a elaborat și pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță de Urgență prin care propune completarea OUG  20/2014 privind stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de privatizare pentru dezvoltarea în condiţii de profitabilitate a activităţii operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici.

Principala propunere este de a se permite ministerelor de resort să cumpere acțiuni la societățile la care acestea exercită, în numele statului, calitatea de acţionar.

Decizia privind cumpărarea de acțiuni se aprobă prin ordin al ministrului de resort, în baza analizei efectuate și a mandatului acordat în prealabil de către Guvern, prin Memorandum, se mai arată în proiect.

Se propune totodată ca, pentru derularea de către ministerele de resort a procedurilor de cumpărare de acțiuni, cheltuielile legate de plata de onorarii pentru consultanţi, societăți de servicii de investiții financiare sau firme de avocatură, cheltuielile pentru rapoarte de evaluare, precum şi cheltuielile necesare pentru pregătirea şi realizarea operațiunilor de cumpărare să se suporte din bugetele de venituri și cheltuieli ale activității de privatizare ale ministerelor de resort, aprobate în condițiile legii.

Vulnerabile la preluări ostile sau decapitalizare

În sprijinul aprobării acestui proiect, ministerul a invocat contextul „economic instabil, cum ar fi cel marcat de fluctuațiile piețelor de capital sau riscurile geopolitice”, care pot face ca firmele de stat să poată „deveni vulnerabile la preluări ostile sau decapitalizare”.

Măsurile propuse prin această soluție legislativă, cum ar fi majorarea capitalului social și achiziționarea de acțiuni, sunt esențiale pentru a asigura stabilitatea financiară a acestor companii, prevenind astfel reducerea forței de muncă și pierderea locurilor de muncă, spun inițiatorii proiectului.

O destabilizare a companiilor de stat ar putea avea consecințe negative extinse, care depășesc sfera angajaților direcți. În multe regiuni (zone monoindustriale), aceste companii sunt principalii angajatori, iar o scădere a activității lor economice ar putea duce la o creștere a șomajului, afectând astfel și alte sectoare economice conexe. De exemplu, scăderea producției într-o companie energetică de stat ar putea avea un efect domino asupra furnizorilor locali și a altor industrii dependente, agravând criza economică și socială în acea regiune (a se vedea situația de la Societatea Complexul Energetic Oltenia S.A. și Complexul Energetic Valea Jiului S.A.)”, se menționează în nota de fundamentare.

Potrivit acesteia, în cazul în care statul nu ar interveni prin măsurile propuse, vulnerabilitatea companiilor de stat ar putea duce la crize economice regionale care ar alimenta nemulțumiri sociale și ar putea crea instabilitate socială. Menținerea stabilității acestor companii prin intervenția statului asigură nu doar protecția locurilor de muncă, dar și prevenirea tensiunilor sociale care ar putea apărea în cazul unor concedieri masive sau reduceri de activitate

Achiziția acțiunilor de către stat ar avea efecte pozitive

Participarea activă a statului în capitalul social al companiilor strategice prin cumpărarea de acțiuni la societățile deținute poate stimula creșterea economică prin consolidarea stabilității companiilor-cheie, ceea ce se reflectă direct în PIB. De exemplu, dacă statul investește în companii din sectorul energetic sau al transporturilor, acestea pot crește producția și își pot extinde operațiunile, contribuind la creșterea PIB-ului. Conform Eurostat, contribuția sectorului energetic la PIB-ul României este semnificativă, fiind unul dintre principalele motoare de creștere economică. În 2021, sectorul energetic a contribuit cu aproximativ 4% la PIB-ul României.

Stabilitatea financiară a României depinde în mare măsură de stabilitatea companiilor de stat din sectoarele strategice. Investițiile în aceste companii pot preveni crizele financiare interne, asigurând continuitatea serviciilor esențiale și menținând încrederea în piața de capital. Conform raportărilor Băncii Naționale a României (BNR), stabilitatea financiară a fost sub presiune din cauza incertitudinilor din sectorul energetic și financiar. Investițiile în companiile de stat ar putea reduce aceste riscuri, menținând stabilitatea sistemului financiar.

Soluția legislativă poate stimula investițiile atât din partea statului, cât și din partea sectorului privat, prin crearea unui mediu de afaceri stabil și predictibil. Investițiile în companiile de stat pot atrage capital suplimentar și pot stimula parteneriate public-private. Creșterea investițiilor în companiile de stat poate atrage și mai mult capital străin, contribuind la creșterea economică

Prin consolidarea companiilor de stat și menținerea locurilor de muncă, soluția legislativă propusă va contribui la o distribuție mai echitabilă a venitului în societate. În special, menținerea locurilor de muncă în regiunile mai puțin dezvoltate poate reduce disparitățile economice regionale. Disparitățile economice în România sunt semnificative, cu zone rurale și regiuni mai puțin dezvoltate care au rate mai mari de șomaj și venituri mai mici. Investițiile în companii de stat care operează în aceste regiuni pot ajuta la reducerea acestor disparități.

Mai multe pentru tine:
Artistul internațional care nu și-a mai văzut de trei ani copilul diagnosticat cu autism, născut din relația cu o româncă. Dezvăluiri uluitoare despre ultima lor întâlnire! „Copilul striga la ușă disperat: Tati, tati!”
Legenda Grasei de Cotnari: Vița nobilă a Moldovei, un dar de la Matia Corvinul
Câți ani de închisoare riscă Artanu, pentru agresiune sexuală?! Îndemnul avocatei Dalina Terzi pentru victimă: „Fetelor le e rușine, cedează psihic”
Ce tranzacții suspecte a descoperit Libra Bank în conturile AUR. Ce plăți s-au făcut către patronul Realitatea PLUS, unde Simion și Georgescu sunt lăudați excesiv
Radu Mazăre, viață de lux în Madagascar. Cum arată resortul fostului primar al Constanței. Bungalow-uri generoase, cu vedere spre Oceanul Indian
Calcule de Război. Este Vladimir Putin un „tigru de hârtie”? Comparație Rusia-NATO, rachetă cu rachetă, tanc cu tanc
Ziua în care Biserica a deschis porțile doar pentru bogați și personalități. De ce oamenii de rând n-au avut acces în interior la slujba de sfințire a picturii Catedralei Neamului VIDEO
Nu i-a citit niciodată fiicei „Cenușăreasa”, iar acum a interzis complet internetul în casă!
Ce nu s-a văzut la sfințirea Catedralei! Becali a pupat mătăniile, Băsescu a pupat blondele
Mama măsura XS, fiicele cu siluete... lumești. Regina Letizia, superbă, dar îngrijorător de slabă la Premiile Prințesa de Asturia
Cel mai nou portavion chinez, mai puțin performant decât unul american de 50 de ani