Cum își fură angajații patronii: Depozitele bancare și serviciile medicale, cele mai afectate

Afacerile din întreaga lume pierd aproximativ 5% din veniturile anuale din cauza fraudei săvârșite de propriii angajați, dar foarte puține firme iau măsuri înainte de a fi foarte grav afectate.

Analiza rapoartelor Asociației Examinatorilor de Fraudă Certificaţi (Association of Certified Fraud Examiners - ACFE) din ultimii zece ani indică evoluția permanentă a tipurilor de fraudă, precum și a metodelor de detectare a acestora.

Infractorii recurg din ce în ce mai frecvent la fraude cibernetice, sub forma unor atacuri de tip ransomware și escrocherii cu input tehnologic din ce în ce mai sofisticate. În plus, fraudele financiare care au la bază inteligența artificială și identitățile false create folosind tehnici deepfake fac identificarea și atribuirea mai dificile, determinând companiile să implementeze metode de monitorizare a fraudei în timp real.

În același timp, metodele clasice de fraudare, precum deturnarea fondurilor, falsificarea documentelor sau conflictele de interese, rămân relevante și continuă să fie exploatate de fraudatori, adaptându-se noilor contexte economice și tehnologice.

Depozitele bancare și serviciile medicale, pe primele locuri în topul fraudelor

În rândul sectoarelor cel mai des vizate se remarcă instituțiile financiare care au raportat peste 1 milion de cazuri de fraudă ce implică depozitele bancare doar în primele luni ale anului 2023, arată specialiștii Deloitte România.

Sectorul serviciilor medicale a fost, de asemenea, puternic afectat de fraude legate de falsificarea unor cereri de decont sau de rezultatele testărilor genetice, generând pagube de peste 40 de milioane de dolari doar în trimestrul al treilea din 2024.

Sectoarele petrol și gaze, respectiv energie și utilități, nu fac excepție. Cu lanțuri de aprovizionare complexe, procese ample de achiziții și o presiune tot mai mare legată de raportările privind responsabilitatea socială și de mediu (Environmental, Social, Governance – ESG), acestea se confruntă cu riscuri importante. De la fraude în achiziții și manipularea contractelor și până la vicierea datelor din raportările ESG, mizele financiare și legate de reputație sunt în creștere. Evoluția schemelor de fraudă în aceste industrii subliniază încă o dată necesitatea unor strategii proactive de prevenire și controale interne solide.

O altă tendință importantă este scăderea duratei medii a fraudelor. Dacă în 2014 o schemă frauduloasă dura, în medie, 18 luni până la momentul descoperirii, potrivit ACFE, în 2024, timpul de detecție a fraudei a scăzut la 12 luni. Așadar, făptuitorii au mai puțin timp pentru a acționa fără a fi prinși, acesta fiind rezultatul dezvoltării de programe de analiză a datelor și al canalelor de raportare anonimă (whistleblowing) implementate de tot mai multe organizații.

În ceea ce privește impactul evoluțiilor socioeconomice asupra fraudei, este de remarcat faptul că organizațiile care au adoptat modele de lucru la distanță s-au confruntat cu o creștere a amenințărilor cibernetice, a declarațiilor false în situațiile financiare și a fraudelor în zona de achiziții. Totuși, gradul de adopție a soluțiilor de detectare a fraudelor a crescut și el. Numeroase companii au investit în soluții de monitorizare a tranzacțiilor în timp real, în modele de detecție bazate pe machine learning și în evaluări de risc independente, ceea ce a condus la scăderea intervalului de detectare a fraudelor și la limitarea pierderilor.

Cum detectează companiile frauda angajaților

Metodele de detectare a fraudei s-au îmbunătățit semnificativ în ultimii ani, dar multe companii rămân orientate pe măsuri reactive și nu investesc suficient în prevenție. Conform ACFE, în 2024, sesizările anonime din partea angajaților sau a unor terțe părți s-au remarcat drept cea mai comună metodă de detecție, întâlnită în aproximativ 43% dintre cazurile studiate, ceea ce demonstrează importanța avertizorilor de integritate (whistleblowers) în detectarea timpurie a fraudei.

Pe de altă parte, și auditul intern și sistemele de control intern au câștigat teren în ceea ce privește detectarea fraudei. Companiile care folosesc tehnici de tip forensic și monitorizare continuă a datelor detectează mai rapid fraudele, reducând pierderile financiare și riscurile legate de reputație.

Deși metodele de detectare a fraudei s-au îmbunătățit, prevenția rămâne cea mai eficientă abordare. Organizațiile care implementează controale interne riguroase, evaluări periodice ale riscurilor și investigații independente au parte de mai puține cazuri de fraudă, iar impactul acestora este mai mic.

Firmele ar depista mai repede frauda, dacă ar face mai des controale interne

Unul dintre cele mai importante aspecte prezentate în rapoartele ACFE este faptul că multe companii nu acționează încă împotriva riscurilor de fraudă deja cunoscute. Peste jumătate dintre cazurile din 2024 au avut loc din cauza lipsei controalelor interne (32%) sau a unor omisiuni în timpul controalelor (19%), demonstrând că firmele care nu investesc în prevenție sunt expuse unui risc financiar major. Prin urmare, prevenția nu ar trebui percepută ca un cost suplimentar, ci ca o investiție strategică ce protejează resursele companiei și asigură continuitatea afacerii pe termen lung.

În concluzie, frauda nu este doar o chestiune de conformare, ci un risc financiar major care poate amenința stabilitatea și reputația oricărei organizații. Conform celui mai recent raport ACFE, o pierdere medie generată de frauda ocupațională ajunge la aproximativ 145.000 de dolari per caz studiat, subliniind astfel o expunerea semnificativă cu care organizațiile se confruntă.

Așadar, companiile trebuie să adopte o abordare preventivă, combinând expertiza forensic, monitorizarea continuă și programele interne de conștientizare și raportare. Ignorarea fraudei este mult mai costisitoare decât prevenția.