Cum îşi cumpără China locul în Europa, dar şi în România
0Timp de mai mult de un deceniu, liderii politici şi corporativi chinezi au cutreierat globul cu portofele aparent fără limită. Din Asia până în Africa, SUA şi America Latină, rezultatele sunt greu de ignorat deoarece China s-a afirmat ca o putere mondială emergentă. Mai puţin cunoscută este amprenta difuză, dar extinsă a Chinei în Europa, scrie Bloomberg.
Publicaţia a compilat cifrele pentru a ilustra cel mai cuprinzător audit realizat până în prezent despre prezenţa Chinei în Europa. Aceasta arată că ţara a cumpărat sau a investit în active din Europa în valoare de cel puţin 318 miliarde dolari în ultimii 10 ani. Continentul a văzut cu aproximativ 45% mai multă activitate din China decât din SUA, în această perioadă, în termeni de dolari, potrivit datelor disponibile.
Volumul şi natura unora dintre aceste investiţii, de la infrastructura critică din estul şi sudul Europei până la companiile de înaltă tehnologie din vest, au ridicat un drapel roşu la nivelul Uniunii Europene. Liderii locali, printre care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, pun presiuni în privinţa unei strategii comune pentru a face faţă avansului neobosit al Chinei în Europa, existând însă o oarecare opoziţie din partea periferiei UE.
FOTO Bloomberg
Bloomberg a analizat date privind 678 tranzacţii încheiate sau în aşteptare din 30 de ţări din 2008 până în prezent şi a constatat că societăţile chineze de stat sau private au fost implicate în tranzacţii în valoare de cel puţin 255 de miliarde de dolari pe întreg continentul european. Aproximativ 360 de companii au fost preluate, de la producătorul italian de pneuri Pirelli & C. SpA, la compania irlandeză de leasing aerian Avolon Holdings Ltd., în timp ce entităţile chineze deţin, parţial sau în totalitate, cel puţin patru aeroporturi, şase porturi, ferme eoliene în cel puţin nouă ţări şi 13 echipe profesioniste de fotbal.
Este important de precizat că cifrele disponibile subestimează adevărata dimensiune şi amploarea ambiţiilor Chinei în Europa, mai precizează publicaţia. Acestea exclud în special 355 de fuziuni, investiţii şi asociaţii în participaţiune pentru care termenii nu au fost divulgaţi. Bloomberg estimează că există o duzină de contracte de acest fel de o valoare adăugată suplimentară de 13,3 miliarde de dolari. De asemenea, nu au fost incluse: dezvoltări greenfield sau operaţiuni de pe piaţa de capital în valoare totală de cel puţin 40 miliarde dolari, potrivit calculelor cercetătorilor de la American Enterprise Institute şi Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), plus o participaţie de 9 miliarde de dolari în compania mamă Daimler AG preluată de către Li Shufu, preşedintele Zhejiang Geely Holding Group Co.
Privind în perspectivă, companiile chineze şi-au exprimat interesul pentru o serie de tranzacţii europene care nu au fost încă oficial anunţate, pe baza datelor şi rapoartelor Bloomberg, precum şi a unui raport recent al ECFR. Acestea includ construirea unor reactoare nucleare în România şi Bulgaria, cumpărarea unui terminal de containere croat şi construirea unui port suedez, preluarea constructorului ceh Skoda Transportation AS şi a unui producător de petrol şi gaze din Irlanda, investiţii în compania franceză de schi Compagnie des Alpes şi în operatorul reţelei electrice germane, dar şi oferirea de finanţare pentru un pod din Croaţia şi o legătură feroviară între Budapesta şi Belgrad.
În România, există patru afaceri ale chinezilor, cu o valoare estimată de Bloomberg la 3,2 milioane de dolari. Cea mai mare tranzacţie a fost cea prin care GM Investment Co. a anunţat preluarea participaţiilor de petrol şi gaz ale Zeta Petroleum Plc din România, în 2016, pentru 2,6 milioane de dolari.
FOTO Bloomberg