Cum funcţionează sistemul de economisire-creditare în Cehia, ţara în care 60% din locuitori sunt clienţi Bauspar

Cehia are puţin peste 10 milioane de locuitori, iar 60% din ei sunt clienţi ai sistemului de economisire-creditare (Bauspar), fiecare al şaselea contract fiind semnat în favoarea unui minor. Sistemul de economisire-creditare a fost lansat în Cehia în urmă cu 23 de ani, în timp ce, în România, prima bancă pentru locuinţe şi-a început activitatea în 2005 (RBL), căreia i s-a alăturat BCR BpL în 2008.

Jiří Plíśek, preşedintele Stavebni sporitelna Ceske sporitelny, subsidiara bauspar din Cehia a grupului Erste, cea mai mare bancă de economisire-creditare din această ţară, a explicat că cehii sunt încurajaţi de stat să economisească prin prima anuală pe care o primesc, în prezent de 10% din suma economisită într-un an (maximum 2.000 de coroane, adică 74 de euro), însă în primii 10 ani ai sistemului, aceasta a fost de 25%. 

Cehii îşi pun economiile în sistemul Bauspar pentru ca alte persoane să beneficieze de un credit cu utilizare în scop locativ. De altfel, Jiří Plíśek a explicat că, pentru ca un client să poată beneficia de un credit în sistemul Bauspar, este nevoie de trei-cinci persoane care doar să economisească, chiar dacă la finalul contractului banii sunt economisiţi în alt scop. 

„Este nevoie ca trei-cinci persoane să economisească fără să ia un credit la finalul perioadei de depunere pentru ca o singură persoană să beneficieze de un credit. Aceşti clienţi, care doar economisesc, pentru ca alţii să ia un credit, sunt consideraţi clienţi prietenoşi (friendly client – n.r.), iar rolul lor în funcţionarea sistemului este de neînlocuit. Dacă toată lumea economiseşte şi apoi ia un credit, sistemul nu va funcţiona“, a explicat preşedintele Stavebni sporitelna Ceske sporitelny, în cadrul unei vizite de lucru a Asociaţiei Băncilor pentru Domeniul Locativ din România (ABDLR) la Praga.

Din ABDLR fac parte cele două bănci de economisire-creditare din România, respectiv Raiffeisen Banca pentru Locuinţe (RBL) şi BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL). Cele două bănci au ajuns la o rată de penetrare de 3% până în prezent. 

Stavebni sporitelna Ceske sporitelny are 700.000 de clienţi, însă doar 140.000 au accesat un împrumut, adică 20%. Jiří Plíśek a arătat că participanţii la sistemul de economisire-creditare din Cehia care pot beneficia de prima anuală de la stat pot fi toţi cetăţenii cehi sau cetăţenii Uniunii Europene cu rezidenţă, indiferent de vârstă, statut social sau venituri, deci inclusiv bebeluşi, copii, studenţi sau pensionari. De fapt, în Cehia, este deja o tradiţie ca bunicii să economisească pentru nepoţii lor. 

„Un client îşi poate retrage depozitele, inclusiv dobânzile şi prima de la stat, după perioada minimă de economisire, de şase ani. Cesta poate să folosească banii în orice scop. Dacă vrea, poate să plece cu ei în Bahamas. Acest lucru este în regulă, pentru că noi am folosit deja banii lui în sistem pentru a-i credita pe alţii. Totuşi, 70% din cei care-şi retrag banii la finalul perioadei de economisire investesc într-un proiect legat de casă, dar pur şi simplu nu le place să ia un credit şi de aceea preferă varianta economisirii“, a menţionat şeful subsidiarei grupului austriac.

Jiří Plíśek a arătat că băncile de economisire-creditare trebuie să fructifice banii puşi la dispoziţie de deponenţi, îi plasează în credite pentru a stimuli piaţa imobiliară, ca banii să ajungă înapoi în economie, să genereze locuri de muncă, dar şi impozite şi taxe, 

„Atât timp cât facem aşa este neglijabil faptul că unii dintre clienţi folosesc banii din economisire şi prime de la stat pentru a-şi cumpăra o maşină sau a merge în Bahamas, după ce economisesc în cei şase ani“, a adăugat Plisek.

În România, tocmai acest aspect a ridicat semne de întrebare asupra eficienţei sistemului bauspar, după ce inspectorii Curţii de Conturi au efectuat anul trecut un audit la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, care plăteşte primele de stat solicitate de băncile pentru locuinţe în contul deponenţilor, iar apoi au extins verificările la cele două bănci de economisire-creditare.

Potrivit unui raport al Curţii din decembrie, cele două bănci de economisire-creditare din România „au gestionat un mechanism“ prin care au dat ilegal primele de la stat şi au vândut produsele către copii şi persoane în vârstă, fiind interzis de lege, în interpretarea inspectorilor. Totuşi, legea nu face referire la vreo excepţie de vârstă în privinţa participanţilor.

Curtea de Conturi a atras atenţia că, pentru majoritatea contractelor de economisire-creditare de peste cinci ani, băncile nu au condiţionat acordarea primei de stat de obligativitatea justificării prin documente a utilizării în scop locativ a sumelor economisite, adică în scopul prevăzut, de achiziţie de locuinţe sau modernizarea acestora.

„În fapt, s-a constatat că băncile pentru locuinţe menţionate au permis utilizarea de către clienţi a subvenţiilor primite de la bugetul de stat în alt scop decât cel pentru care au fost acordate. (...) Băncile de economisire-creditare au încheiat contracte de economisire-creditare cu clienţi copii minori, care aveau vârstă sub 18 ani atât la data încheierii contractelor, cât şi la data la care aceste contracte au fost reziliate/repartizate (cazuri de contracte încheiate chiar şi pentru minori având la data contractului vârste sub 1 an)“, se mai arăta în raportul autorităţii, potrivit Mediafax.

Cele două bănci au menţionat la momentul respectiv că au respectat mereu legea şi că au transmis obiecţiuni Curţii de Conturi cu privire la raportul întocmit.

Românii primesc de la stat o primă anuală de 250 de euro pentru 1.000 de euro economisiţi, dacă depunerile se efectuează pe minim cinci ani. La această sumă se adaugă şi dobânda acordată de bancă.

În perioada 2008-2014, BCR BpL a primit de la Ministerul Dezvoltării prime de 608,26 milioane lei, în baza a 563.235 de contracte încheiate, clienţii având economii de 2,97 miliarde lei. Totodată, RBL a încasat 157,52 milioane lei pentru 328.805 de contracte, cu economii totale de 912,96 milioane lei, potrivit datelor Curţii de Conturi.