Cum devin spitalele captive ale unor furnizori de aparatură medicală
0Nu puţine sunt cazurile în care spitalele primesc aparatură medicală de la anumiţi furnizori, doar dacă acceptă ca tot ei să se ocupe de întreţinerea aparaturii. Pentru evitarea acestei situaţii, Ministerul Sănătăţii ar trebui să aplice criterii clare de selecţie a furnizorului şi să limiteze perioada contractului de comodat, donaţie sau de dare în folosinţă gratuită.
Consiliul Concurenţei a realizat o anchetă sectorială pe piaţa serviciilor de asistenţă medicală din România şi a activităţilor conexe acestora, în urma căreia a constatat faptul că sunt situaţii în care unele echipamente/dispozitive aparate medicale folosite de spitalele publice sunt date spre folosinţă de către întreprinderile care desfăşoară activităţi de furnizare a acestora, prin contracte de comodat, acte de donaţie sau acte de dare în folosinţă gratuită/sponsorizare.
Până aici, nicio problemă. Doar că, în schimbul acestor gratuităţi, spitalele sunt obligate să încheie contracte de mentenanţă cu acelaşi furnizor care i-a dat aparatul gratis, dar să-i plătească sume substanţiale.
Şi, cum echipamentele şi aparatura medicală impun condiţii speciale de instalare şi necesită consultanţă şi asistenţă tehnică la vânzare şi în special post-vânzare (în perioada de garanţie şi post-garanţie), beneficiarii nu prea au de ales: sunt nevoiţi să accepte aparatura medicală, promiţând că vor cumpăra de la acelaşi furnizor atât consumabilele, cât şi piesele de schimb, plătindu-l şi să se ocupe de întreţinerea aparaturii.
Beneficiarii sunt captivi furnizorului pentru că toate aceste consumabile sau piese de schimb trebuie să fie compatibile cu acel model de aparat, deoarece altfel ar putea să apară erori de funcţionare ale acestuia.
„Prin urmare, dacă ar exista pe piaţă mai multe firme care să comercializeze consumabile sau piese schimb, precum şi mai mulţi prestatori de servicii de mentenanţă autorizaţi, efectul de lock-in ar putea fi diminuat”, consideră Consiliul Concurenţei.
Specificaţiile din caietele de sarcini ar trebui să permită accesul cât mai multor firme
În cazul echipamentelor medicale, „legislaţia în domeniu nu înlătură îngrijorările concurenţiale prezentate”, susţine Consiliul Concurenţei, precizând că s-ar impune ca Ministerul Sănătăţii să reglementeze modalităţile de încredinţare a echipamentelor/dispozitivelor/aparatelor medicale prin contracte de comodat, acte de donaţie sau acte de dare în folosinţă gratuită/sponsorizare sau prin forme asemănătoare către spitalele publice, în sensul aplicării unor criterii clare de selecţie a furnizorului şi limitarea perioadei de încredinţare.
„Pentru creşterea nivelului de concurenţă în cadrul procedurilor de achiziţie publică, autorităţile publice ar trebui să se asigure că procesul de achiziţie este asigurat de persoane cu pregătire de specialitate, iar specificaţiile tehnice din caietele de sarcini să permită accesul egal pentru toţi operatorii economici la respectivele proceduri şi să nu creeze obstacole nejustificate în calea deschiderii către concurenţă în domeniul achiziţiilor publice”, a precizat Consiliul Concurenţei.
În România, activitatea furnizorilor de echipamente, aparatură medicală, consumabile/ piese de schimb şi mentenanţă este reglementată şi autorizată de către Ministerul Sănătăţii prin Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM) .
Evoluţia pieţei echipamentelor/aparaturii medicale este influenţată de fiecare dintre componentele sale (furnizare echipamente/aparatură medicală şi pieţe conexe acestora privind asigurarea consumabilelor, pieselor de schimb şi service), rezultând o multitudine de posibile segmentări ale acestei pieţe.