Cum ar influența Harris sau Trump activitatea companiilor românești care fac comerț internațional

Posibilitatea revenirii lui Trump a creat îngrijorare în Europa, reamintind necesitatea reducerii dependenței strategice de SUA. Totuși, dacă Harris este aleasă, acest impuls ar putea dispărea.

Nu este un secret faptul că, dacă Donald Trump va câștiga alegerile, va continua politicile protecționiste pe care le-a implementat începând din 2017. „Totuși, ar fi o greșeală să credem că o victorie a Kamalei Harris ar marca o schimbare de direcție în această privință. Realitatea este că ambele partide majore din politica americană susțin principiul protecționismului, însă diferă în modul în care îl aplică”, se arată într-o analiză realizată de Alin Latu, Country Manager România și Ungaria în cadrul iBanFirst, cu trei săptămâni înainte de alegerile din SUA.

Administrația Biden nu doar că a menținut, ci a și întărit măsurile protecționiste introduse în timpul mandatului lui Trump. În prezent, aproximativ o treime dintre țările lumii, inclusiv 60% dintre cele cu venituri mici, sunt supuse măsurilor protecționiste și sancțiunilor economice impuse de SUA. Este de remarcat faptul că aceste acțiuni au avut loc sub o administrație democrată, nu republicană.

Deși Kamala Harris pledează oficial pentru comerțul liber, în mod ironic, SUA a blocat numirea judecătorilor în organismul de soluționare a litigiilor al Organizației Mondiale a Comerțului, împiedicând aplicarea regulilor comerciale internaționale. Dacă va fi aleasă, poziția lui Harris privind comerțul liber rămâne incertă. Cu toate acestea, indiferent de partid – republican sau democrat – protecționismul american va continua.

Protecționism „blând”

Democrații recurg rar la bariere tarifare. Creșterile de tarife propuse de Biden – cum ar fi 25% pentru bateriile vehiculelor și 100% pentru vehiculele electrice, măsuri adoptate ulterior de Harris – ar avea un impact redus asupra PIB-ului Chinei. În schimb, propunerea lui Trump de a majora tarifele cu 60% ar putea reduce PIB-ul Chinei cu 1,4%. Cu toate acestea, democrații nu sunt mai puțin fermi cu privire la China, ci doar mai subtili.

Protecționismul democrat se bazează pe bariere ridicate de acces pentru companiile străine pe piețele americane, afectând în special companiile europene, și este susținut de subvenții semnificative pentru politicile de reindustrializare, precum IRA și CHIPS Act. Aceste politici stimulează industria manufacturieră din SUA, dar contribuie la creșterea deficitului public până la aproape 5% din PIB, încălcând normele OMC prin concurență neloială.

În contrast, abordarea europeană eșuează din cauza finanțării dispersate, birocrației excesive și a unei așteptări nerealiste privind contribuțiile sectorului privat, așa cum se poate observa în programe precum Next Generation EU și Planul Juncker.

Care ar fi consecințele pentru companiile europene și românești

Pentru companiile europene și românești, o administrație Harris nu ar aduce avantaje față de una Trump. Abordarea tranzacțională a lui Trump, prin amenințarea cu tarife pentru concesii economice, este mai directă și previzibilă, motiv pentru care China preferă perspectiva unei noi președinții Trump.

Sub o administrație Harris, Europa ar rămâne un partener oficial privilegiat, dar politicile de subvenționare a locurilor de muncă și a energiei, introduse de Biden, ar accelera dezindustrializarea, forțând multe companii europene să se relocheze în SUA, așa cum s-a văzut deja în industriile eoliană și solară.

Posibilitatea revenirii lui Trump a creat îngrijorare în Europa, reamintind necesitatea reducerii dependenței strategice de SUA. Totuși, dacă Harris este aleasă, acest impuls ar putea dispărea. Europenii, în mod naiv, încă mai cred că democrații sunt mai deschiși la interesele europene decât republicanii, însă acest lucru este greșit. Ambele partide, fie democrat, fie republican, susțin principiul „America pe primul loc.”