Cum a devenit România jucător pe piaţa grâului în 1829 şi de ce exporta sub preţul pieţei pe vremea lui Ceauşescu

România a devenit un jucător pe piaţa grâului, un element sustenabil şi predictibil ce alimentează regiuni precum Orientul Mijlociu şi Asia. Drumul nu a fost uşor şi a fost presărat cu multe obstacole, au explicat pentru „Adevărul” specialiştii în agricultură.

„Însă începând cu 1829, odată cu tratatul de la Adrianopol, România a început să conteze, iar acest aspect s-a datorat deschiderii cailor navigabile pe Dunăre şi eliberarea trecerii prin Bosfor şi Dardanele”, a declarat pentru „Adevărul” Cezar Gheorghe, consultant CFRO şi Owner Romanian Agri Column.

Potrivit acestuia, în perioada anilor ’70 -‘80 exportam doar pentru a aduce valuta în ţară, vânzările erau generate de funcţionari din Ministerul Comerţului Exterior, ce aveau ca ţintă trasată de Partidul Comunist doar aducerea de valută în ţară, nicidecum profitabilitatea unei tone de grâu. 

„Cumpărătorii erau aproximativ aceiaşi că şi astăzi, România nu vindea unde dorea, marile companii multinaţionale existau şi atunci şi controlau mult mai bine fluxurile de marfă la nivel global. Informaţia nu exista şi era bine ţinută şi controlată, în termen de cerere şi ofertă. Publicului larg îi era oferită ideea că România genera exporturile, însă era doar un furnizor de volume pentru multinaţionalele care cumpărau în paritatea FOB Constanţa. Problema era nu că vindea, ci că vindea sub preţul pieţei, doar pentru a aduce valuta în ţară”, povesteşte consultantul. 

Revenind în prezent, Cezar Gheorghe spune că 60 % din tranzacţiile de astăzi, efectuate la nivel mondial, sunt generate în dolari americani, circa 21% în euro, iar diferenţa se împarte în cote foarte mici către restul valutelor. 

„În acei ani, când euro nu exista, totul se tranzacţiona în USD şi capitalul de lucru era un activ foarte valoros, precum şi accesul la el, incluzând costurile financiare.

Astăzi, România este încadrată în fluxurile comerciale mondiale şi, de asemenea, este parte integrată în sistemele de vânzare-cumpărare de energie. Facem parte dintr-un sistem deschis, unde cererea şi oferta se întrepătrund, unde comerţul şi aprovizionarea la nivel global ne afectează şi ne impactează, fie pozitiv, fie negativ”, a explicat specialistul.