Cu generații în urmă românii stăteau la cozi pentru mâncare. Acum, stau alții

„Cu generaţii în urmă românii stăteau la coadă după mâncare. Astăzi la București s-au întors cozile, dar cei care stau în ele nu sunt români”, scrie presa internațională.

Economia României a crescut constant în ultimul deceniu, în timp ce populația a scăzut de la 23,2 milioane în 1990 la 19 milioane în prezent. Rata natalității s-a prăbușit după Revoluția din 1989 și milioane de oameni au emigrat. Țara se confruntă acum cu o lipsă gravă de forță de muncă.

Coada de după-amiază în fața biroului de imigrare al Bucureștiului este lungă.  Hotelurile, barurile și restaurantele sunt disperate să angajeze muncitori, dar cea mai mare nevoie de forță de muncă este în construcții.

Din acest motiv România majoratconstant contingentul de muncitori străini, de la doar 3.000 în 2017, la 100.000 în prezent. 

Mulți români mai emigrează pentru o plată mai bună în altă parte, dar alții se întorc acasă. Între timp, populația de origine străină a României crește. Până la sfârșitul anului 2022, în țară erau 113.520 de cetățeni din afara UE, o creștere de 110% în cinci ani. Au fost, de asemenea, 54.765 de cetățeni ai UE, 113.000 de refugiați ucraineni și aproximativ 200.000 de imigranți din Moldova vecină (deși majoritatea au cetățenie română). 

Aceasta este o schimbare uriașă și rapidă, scrie The Economist, catalogând România drept o țară care s-a transformat dintr-o țară de emigranți, într-una de imigranți.

Criza locurilor de muncă în UE

În prezent, companiile din întreaga Europă se confruntă cu o provocare majoră în găsirea forței de muncă adecvate. Rata locurilor de muncă vacante, care indică raportul dintre numărul de poziții deschise și numărul total de locuri de muncă în economie, a crescut semnificativ, depășind 4% în Austria, Germania și Țările de Jos în al doilea trimestru al anului 2023 (în timp ce media zonei euro era de puțin peste 1% acum zece ani).

În plus, în fiecare an, o proporție semnificativă a generației baby-boomerilor se retrage din activitate. În zona euro, există 23 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 60 și 64 de ani, dar numai 18 milioane cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. Această discrepanță este cel mai evidentă în Germania, Italia și Polonia, iar diferențele sunt aproape inexistente în Franța sau în Scandinavia, cu doar un decalaj mic în Belgia și Țările de Jos.

Aproximativ 75% dintre angajatorii din 21 de țări europene nu au putut găsi lucrători dotați cu competențele potrivite în 2023. Aceasta a fost în creștere de la 42% în 2018, o creștere de 33 de puncte procentuale. Și nu există niciun semn că cererea de muncitori calificați va încetini în curând.

Lipsa de calificare devine din ce în ce mai mult o problemă serioasă pentru angajatorii din toată Europa, după cum arată diferite sondaje. În 2023, 54% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE au raportat că dificultățile de a găsi angajați cu competențele potrivite erau una dintre problemele lor cele mai grave, potrivit Eurostat.

ManpowerGroup, o companie globală de soluții pentru forța de muncă, a constatat, de asemenea, că trei din patru angajatori din 21 de țări europene nu și-au găsit candidați care să aibă competențele necesare. Acesta a fost de 42% în 2018, ceea ce corespunde la 33 de puncte procentuale sau o creștere de 79% în ultimii cinci ani.

Sondajul, publicat în octombrie 2023, a arătat că deficitul de talente este o provocare globală semnificativă. „Cifrele din sondajul nostru anual privind lipsa de talente au crescut dramatic, pe măsură ce nevoia de muncitori calificați devine din ce în ce mai acută”, a declarat pentru Mara Stefan, VP Global Insights la ManpowerGroup, pentru Euronews Business.

Demografia este principala provocare

În prezent, companiile din întreaga Europă se confruntă cu o provocare majoră în găsirea forței de muncă adecvate. Rata locurilor de muncă vacante, care indică raportul dintre numărul de poziții deschise și numărul total de locuri de muncă în economie, a crescut semnificativ, depășind 4% în Austria, Germania și Țările de Jos în al doilea trimestru al anului 2023 (în timp ce media zonei euro era de puțin peste 1% acum zece ani).

În plus, în fiecare an, o proporție semnificativă a generației baby-boomerilor se retrage din activitate. În zona euro, există 23 de milioane de persoane cu vârste cuprinse între 60 și 64 de ani, dar numai 18 milioane cu vârste cuprinse între 15 și 19 ani. Această discrepanță este cel mai evidentă în Germania, Italia și Polonia, iar diferențele sunt aproape inexistente în Franța sau în Scandinavia, cu doar un decalaj mic în Belgia și Țările de Jos.