Criza loveşte şi în Africa. Marocul, grav afectat de problemele economice din Spania şi Franţa

Inflaţia în creştere, avansul economic tot mai slab şi seceta au lovit economia fragilă a Marocului. Statul, care se luptă să se ţină pe picioarele sale, este, de asemenea, grav afectat de problemele economice din Franţa şi Spania, principalii doi parteneri comerciali, potrivit ediţiei în limba engleză a „Hurriyet Daily News”.

Noul guvern al marocului se confruntă cu grave probleme economice, prinşi între creşterea preţurilor şi încetinirea avansului economic, dar şi cu o secetă care a afectat puternic agricultura ţării.

În plus, Marocul, cu o populaţie de 33 de milioane de locuitori, încearcă să facă faţă şomajului ridicat, care a generat mai multe tulburări soaciale, cum este cazul recent al revoltelor din oraşul Taza.

Banca Naţională a Marocului a redus săptămâna trecută estimarea de creştere economică la 3% pentru acest an, faţă de 4,8% în 2011. „Această rată de creştere este rezultatul situaţiei economice internaţionale şi a încetinirii economice în ţările – parteneri comerciali, inclusiv în Uniunea Europeană”, a declarat Nizar Baraka, ministrul de Finanaţe al statului. El a atras chiar atenţia asupra faptului că bugetul ţării ar trebui revizuit în contextul noilor parametri.

Situaţia economică a Marocului se explică şi prin faptul că Franţa şi Spania, principalii săi parteneri comerciali, trec printr-o perioadă dificilă în contextul crizei datoriilor de stat.

Atragerea de investiţii străine se dovedeşte a fi, de asemenea, o provocare atât pentru UE, cât şi pentru ţările din Golf, pe fondul incertitudinii economice globale.

Deficitul bugetar al Marocului a ajuns anul trecut la 6% din PIB, nivel record, pe fondul subvenţiilor în creştere, în special la produsele alimentere, în urma deciziei guvernului care a încercat să dezamorseze o mişcare de protest inspirată de primăvara arabă.

Un nou guvern a preluat la sfârşitul anului trecut conducerea, iar acum încearcă să lupte cu problemele financiare ale statului.

„Guvernul a fost cuprins de dimensiunea problemei. Iar euforia campaniei electorale a dat naştere la aşteptări pe scară largă. Acum, ei trebuie să plătească preţul”, a spus economistul Driss Benali .