Criza din sistemul de pensii se adâncește: raportul salariați–pensionari, tot mai fragil. Ce ne așteaptă

Raportul dintre pensionari și salariați rămâne dezechilibrat, cu o medie națională de 8 pensionari la fiecare 10 angajați. Situația este așteptată să se înrăutățească în următorii ani, odată cu ieșirea la pensie a generației „decrețeilor”, moment în care raportul s-ar putea inversa.

„Aceste dezechilibre fac ca perspectivele pentru pensiile viitoare să fie dificile, mai ales cu începere din 2035, când generația «decrețeilor» va intra masiv la pensie. Să nu uităm și de faptul că rata natalității în 2024 a fost cea mai mică din ultimii 100 de ani încoace. La fel și în 2023, și în 2022. Asistăm, cu alte cuvinte, la un declin demografic”, precizează Ion Soltinschi, expert mr.finance.ro.

Potrivit piramidei demografice a României, în 2025 cel mai mare segment al populației are vârsta de 45-60 de ani.

Conform prognozelor, în 2040, cel mai mare segment de vârstă din piramida demografică va fi reprezentat de persoanele de peste 60 de ani, în timp ce baza, reprezentată de categoria 25-50 de ani, va fi tot mai mică.

„Sistemul public de pensii devine tot mai puțin capabil să asigure un trai decent la bătrânețe. Puterea reală de cumpărare a pensiei a scăzut, raportul pensionari-salariați continuă să fie nefavorabil, iar rata de înlocuire a venitului nu se îmbunătățește suficient pentru a permite un trai confortabil la pensie. În acest context, este necesară o planificare pe cont propriu”, subliniază expertul.

Pentru a realiza acest lucru, fiecare viitor pensionar ar trebui să se concentreze pe trei direcții principale:

- Contribuții constante la Pilonii II și III: Pilonul II funcționează automat, însă este important ca fiecare persoană să verifice performanța fondului ales și să înțeleagă cum sunt investiți banii săi. Pilonul III permite contribuții suplimentare, deductibile fiscal în limita a 400 de euro/an și poate fi o altă sursă de venit la pensie.

- Investiții personale: Dacă randamentele pensiei facultative nu sunt satisfăcătoare – 6,6% este bine, dar se poate și mai bine –, atunci poți să te orientezi către alte soluții de economisire și planificare a retragerii din activitate. Poți începe să-ți construiești un portofoliu diversificat de investiții la bursă, să investești în fonduri mutuale, în alte produse pe care le înțelegi și în care ai încredere. O strategie construită din timp poate asigura independența financiară la bătrânețe.

„Este important ca fiecare persoană activă să își facă o simulare realistă privind pensia publică estimată și să stabilească o strategie paralelă de economisire sau investiții. În lipsa unui plan, adaptarea la o pensie redusă poate însemna o scădere drastică a nivelului de trai. România are nevoie în continuare de reforme și de încurajarea investițiilor individuale pentru pregătirea retragerii din activitate. Mesajul rămâne același: nu este suficient să ne bazăm pe pensia de stat, iar un plan personal de economisire și investiții devine obligatoriu pentru a avea un trai decent după retragerea din activitate”, concluzionează Ion Soltinschi.

În trimestrul III din 2025, pensia lunară medie a crescut cu 0,3% față de trimestrul anterior, la 2.941 lei, potrivit datelor INS. Puterea de cumpărare reală a acestei categorii de venituri a scăzut însă, în timp ce raportul pensionari-salariați a ajuns deja la 8 la 10. Dezechilibrul se va accentua din 2035, fapt care îi obligă pe viitorii pensionari să ia măsuri din timp, pentru a putea beneficia de o pensie decentă, avertizează specialiștii www.mrfinance.ro

„Raportul dintre pensia medie nominală netă de asigurări sociale de stat, pentru limită de vârstă cu stagiu complet, și salariul mediu net a fost de 60,2%, în creștere ușoară față de trimestrul anterior, +0,6%. Totuși, acest procent rămâne scăzut și reflectă în continuare limitările sistemului public de pensii în a asigura un nivel de trai adecvat la vârsta pensionării. Chiar dacă valoarea medie continuă să crească nominal, puterea reală de cumpărare a pensiilor în trimestrul III din 2025 a scăzut, indicele pensiei medii reale fiind de 94,1% față de trimestrul precedent. La aceasta se adaugă scăderea numărului de contribuabili și declinul demografic, care reprezintă probleme structurale majore pentru sustenabilitatea sistemului”, explică expertul.

Radu Nechita: Pilonul 1 trebuie înlocuit cu Pilonul 2

Economistul Radu Nechita, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai, a declarat pentru „Adevărul” că Pilonul 1 trebuie înlocuit cu Pilonul 2.

„În primul rând, trebuie înlocuit sistemului public de pensii Pilonul 1 cu pensiile private obligatorii Pilonul 2 și trebuie relaxate restricțiile de portofoliu la Pilonul 2. În al doilea rând, trebuie revizuit sistemul de asistență socială astfel încât să nu fie mai rentabil să fii asistat social cu normă întreagă decât lucrător cu jumătate de normă.

În al treilea rând, trebuie redusă substanțial ponderea angajaților în sectorul public. Trebuie făcută privatizarea în toate domeniile unde se poate acest lucru. Și sunt multe astfel de domenii. Inevitabil, se va munci până la vârste mai înaintate, ca urmare a creșterii speranței de viață”, a declarat economistul Radu Nechita pentru „Adevărul”.

Acesta a amintit că, de peste 20 de ani, sunt câteva voci care spun că Pilonul 1 este un sistem piramidal, care se va prăbuși la un moment dat, când numărul salariaților va fi mai mic decât al pensionarilor.

„S-au făcut rapoarte peste rapoarte, s-au propus așa-numite reforme, dar aproape toate aveau același punct comun: păstrau în funcție acest sistem viciat prin construcție și propuneau diverse „soluții” de salvare a acestuia. O soluție la ce anume? La faptul că bunicii, părinții noștri și noi înșine trăim mai mult? Asta nu este o problemă, este un lucru bun! 

Raportul dintre numărul mediu de pensionari de asigurări sociale de stat și cel al salariaților a fost de 8 la 10. Acest raport crește și va continua să crească. Dacă în 1990 exista un pensionar la 3 salariați, acum ne apropiem de raportul 1 pensionar la 1 salariat.

Deja sistemul de pensii de stat (Pilonul 1) este de ani de zile în deficit, finanțat de la bugetul de stat. În 2024, subvențiile primite de bugetul asigurărilor sociale de stat s-au ridicat la 24 miliarde de lei, adică 18% din venituri! Contribuțiile care alimentează Pilonul 1 sunt deja insuficiente. Veniturile sunt DEJA mai mici cu aproape o cincime față de promisiunile fără acoperire făcute de sistem.

În câțiva ani, vor ieși la pensie generațiile „mari”, așa-numiții „decreței”, adică cei născuți în perioada 1967-1973. Numărul pensionarilor va crește, iar cel al salariaților se va prăbuși. (Nici nu amintim și factorul agravant al emigrației românești, care restrânge și mai mult numărul contribuabililor). Dacă acum se plânge lumea că pensiile sunt mici, dar și că sunt mari contribuțiile de asigurări sociale, ce se va întâmpla atunci?”, a afirmat economistul Radu Nechita.

Bolojan vrea să elimine pensionarea anticipată

Problema sistemului deficitar de pensii din România a atras și atenția premierului Ilie Bolojan, acesta spunând că trebuie eliminată posibilitatea de pensionare anticipată.

„Trebuie să eliminăm posibilitățile de pensionare anticipată și să ducem toate pensionările cât mai aproape de vârsta standard de 65 de ani, în așa fel încât să avem mai mulți oameni și mai mulți oameni de calitate în economia reală. În condițiile în care te poți pensiona la 48-50 de ani, da, gândiți-vă că atunci când ești la maturitate profesională, oamenii când ar putea întoarce comunității acumularea pe care au făcut-o în 20-25 de ani, ei pleacă la vârful maturității personale în pensie”, a declarat premierul într-un interviu acordat lui Andi Moisescu.