Criza de muncitori loveşte economia

ţările vecine. Soluţia nu este însă la îndemâna tuturor patronilor. Nici recalificarea şomerilor nu este o alternativă tocmai bună, pentru că, odată şcoliţi, oamenii preferă locurile de

ţările vecine. Soluţia nu este însă la îndemâna tuturor patronilor. Nici recalificarea şomerilor nu este o alternativă tocmai bună, pentru că, odată şcoliţi, oamenii preferă locurile de muncă mai bine plătite de afară.

Companiile din turism luptă să îşi fidelizeze angajaţii
"Nu mai avem oameni calificaţi. Cine nu a plecat la muncă în străinătate e în pragul pensionării", se plâng angajatorii din construcţii, turism şi confecţii. Nicolae Moroianu, directorul general al hotelului Cocor din Neptun, spune că, la prima vedere, în cazul turismului, situaţia s-ar putea rezolva pe plan local, prin angajarea de oameni tineri. Totuşi, soluţia nu se poate aplica decât în cazul turismului de un anumit standard, unde profitul permite şi investiţii pe măsură. Cei mai mulţi patroni de hoteluri de două şi trei stele de pe litoral angajează sezonieri, lucru care se resimte în calitatea serviciilor. Luxul de a lucra cu aceiaşi oameni nu şi-l permit decât patronii de hoteluri de patru stele, care investesc în personal prin cursuri de specialitate şi încearcă să-I fidelizeze prin diverse moduri. Însă nici aceasta nu este o garanţie a păstrării angajaţilor, unii dintre ei preferând să plece să lucreze pe salarii mult mai bune pe vase de croazieră. "În aceste condiţii, deficitul de forţă de muncă în turism a ajuns la 40%", spune Moroianu. Salvarea ar putea veni prin angajarea de personal pregătit din Republica Moldova, însă investiţia este mult prea mare pentru a deveni la îndemâna fiecărui patron de hotel.

Industria uşoară supravieţuieşte cu navetişti
În confecţii însă, Mihai Tincu, managerul SC Rapsodia Conf Botoşani, pare că a găsit rezolvarea pentru deficitul de aproximativ 40% de oameni calificaţi. "Aducem angajaţi de la o distanţă de 20-40 de kilometri, pe cheltuiala noastră. Investiţia este rentabilă pentru companiile care au cel puţin 1.000 de angajaţi", explică Tincu. Aceasta este o practică la care a apelat un număr mare de producători de confecţii din Focşani, Târgu Secuiesc şi Odorheiu Secuiesc. În schimb, pentru micii producători, aducerea forţei de muncă din localităţile învecinate este sinonimă cu luxul, cum este cazul lui Petre Ralea, managerul unei mici fabrici din Piatra Neamţ, cu numai 30 de angajaţi. Asta în condiţiile în care muncitorii din confecţii abia sunt plătiţi cu puţin peste salariul minim pe economie.

"Stranierii" din construcţii sunt scumpi
Lipsa oamenilor şcoliţi într-un domeniu precum construcţiile pare greu de crezut, în condiţiile în care sectorul atrage investiţii în creştere de la an la an. "Au dispărut şcolile de meserii pentru că nu mai există cerere, astfel că azi avem un deficit de aproximativ 35% de oameni calificaţi. Totuşi, nu este aşa grav, pentru că un meseriaş bun îţi poţi pregăti şi pe şantier", explică arhitectul Mircea Bursuc. El spune că deficitul de forţă de muncă a fost cauzat de plecarea masivă a muncitorilor pregătiţi în Spania şi Italia, ţări în care lucrează aproximativ 200.000 de constructori români. "Soluţia importului de forţă de muncă din ţări ca Republica Moldova, Ucraina, Pakistan sau India va fi doar la îndemâna marilor firme", explică Mircea Bursuc. Asta ar însemna angajare cu carte de muncă, salarii de aproximativ 2.000 RON, cazare şi hrană pentru muncitori. "Deocamdată, aducem oameni dintr-o anumită zonă a ţării pentru investiţii mai mari", spune arhitectul.

Avem o jumătate de milion de şomeri
În România erau înregistraţi 548.000 şomeri la sfârşitul lunii ianuarie 2006, potrivit datelor statistice oficiale. Rata şomajului în prima lună a anului a fost de 6,2% în raport cu populaţia activă civilă totală. Pentru femei, rata şomajului a fost de 5,3% iar pentru bărbaţi, de 7%.