Criză de muncitori în Grecia: 80.000 de posturi vacante în turism și construcții

Un stat european angajează masiv în această perioadă, anunțând că are un deficit de circa 80.000 de persoane, pentru că în perioada pandemiei angajații au plecat și nu s-au mai întors la vechile locuri de muncă.

Grecia se află printre cele mai populare destinații din Europa, dar forța de muncă este insuficientă, scrie The Guardian. Lipsa este de așa natură încât, la doar câteva săptămâni distanță de sosirea turiștilor, se estimează că 80.000 de locuri de muncă nu au fost încă ocupate în sectorul alimentar și hotelier - coloana vertebrală a unei industrii care, cu o pondere de 25% din PIB, este motorul economiei grecești.

La nivel național, hotelierii sunt într-o cursă nebună pentru a găsi manageri de recepție, personal de curățenie, salvamari, personal de intrare, chelneri și bucătari. Pe insulele cu atracție mare, precum Creta și Rodos, rapoartele despre hotelieri care fură angajați de la concurență cu promisiuni de salarii și condiții de muncă mai bune au crescut vertiginos.

„Este parțial o moștenire a pandemiei [de Covid-19], pe care a resimțit-o întreaga Europă, dar în Grecia problema este deosebit de acută”, a declarat Giorgos Hotzoglou, președintele Federației Panelene a Lucrătorilor din Servicii Alimentare și Turism (POEET).

„Ceea ce vedem este o lipsă fără precedent de lucrători calificați și experimentați, în special în industria hotelieră și alimentară, în urma exodului angajaților în timpul carantinei. Mulți nu s-au mai întors niciodată. Drept urmare, se estimează că sunt necesare acum 80.000 de locuri de muncă.”

Pentru Hotzoglou, sezonalitatea sectorului este de vină. „Odată ce sezonul se termină, lucrătorii au dreptul la doar trei luni de ajutor de șomaj. Când există o criză a costului vieții, cum se așteaptă ca aceștia să supraviețuiască în restul anului?”

Turismul nu este singurul sector afectat de deficitul de forță de muncă. Construcțiile și agricultura au fost, de asemenea, afectate de deficitul de forță de muncă într-o țară care nu numai că se confruntă cu un declin demografic dramatic, dar încă se confruntă cu exodul a peste 500.000 de studenți și muncitori, în mare parte cu înaltă calificare, în punctul culminant al crizei economice de aproape un deceniu.

În încercarea de a rezolva problema, parțial din cauza presiunilor din partea parlamentarilor locali, guvernul de centru-dreapta a încercat să legalizeze statutul a aproximativ 30.000 de migranți neînregistrați. De asemenea, a semnat o serie de acorduri bilaterale „pentru mobilitatea forței de muncă” cu țări terțe, inclusiv Egipt, Vietnam, Bangladesh, Georgia, India și Moldova.

„Tocmai am primit o ofertă de recrutare de la o companie din Dubai pe care o iau în considerare”, a spus Dimitris Stathokostopoulos, care conduce un restaurant împreună cu fratele său. „Un bărbat din Bangladesh lucrează în bucătăria noastră și este excelent. Sunt oameni din Asia și din alte părți ale lumii care aplică acum pentru acest tip de muncă.”

Locuri de muncă pentru migranți

Solicitanții de azil, care până de curând se aflau în centre pentru refugiați, vor prelua locuri de muncă în nordul Greciei la sfârșitul acestei luni, după ce vor fi instruiți de Asociația Hotelieră din Grecia - un pas inovator într-o națiune în care garda de coastă și alți oficiali au fost acuzați de grupurile pentru drepturile omului de returnări ilegale de migranți pentru a-i ține la distanță.

De când a preluat conducerea ministerului migrației în martie, Makis Voridis, un fost student activist de extremă dreapta, a promis că va expulza „migranții ilegali”, înăsprind o politică guvernamentală care adoptă o abordare „dură, dar corectă” față de imigrație.

„Este de neconceput să discutăm despre un număr tot mai mare de deportări când statisticile arată că în Grecia vor trebui ocupate 750.000 de posturi până în 2050”, a declarat Sofia Kouvelaki, care conduce Home Project, o organizație care sprijină copiii refugiați și migranți din Atena. „ Peste 1.400 de copii au trecut prin adăposturile noastre, iar sute au prosperat atunci când li s-a oferit oportunitatea în locuri de muncă adesea foarte calificate.”, a declarat ea.

Oficialilor nu le scăpa faptul că dilema Greciei a fost stimulată și de propriul succes: într-o economie revigorată, care este și una dintre cele cu cea mai rapidă creștere din Europa, ratele șomajului s-au înjumătățit, scăzând de la 18% la 9%, în ultimii șase ani.

„Cinci sute de mii de noi locuri de muncă au fost create în domenii variind de la construcții la logistică, servicii de vânzare cu amănuntul și asistență medicală”, a declarat Spiros Protopsaltis, guvernatorul serviciului public de ocupare a forței de muncă din Grecia, DYPA. „Retorica despre locurile de muncă vacante este, cred, puțin exagerată, dar există încă surse de forță de muncă neexploatate... începând cu femeile.”

Timpul este esențial. Ministerul Turismului din Atena a prognozat că 40 de milioane de turiști vor vizita Grecia până în 2028 – aproape de patru ori mai mult decât populația țării – ca urmare a creșterii numărului de sosiri, în principal din piețele emergente din India și China. Sezonul turistic se prelungește, de asemenea, pe măsură ce obiceiurile de călătorie se schimbă odată cu schimbările climatice.

Grecia a început să recruteze activ în străinătate, organizând târguri de locuri de muncă în Germania, Olanda și Regatul Unit. Pe lângă străini, speranța este că și grecii care au plecat în timpul crizei financiare se vor întoarce, a spus Protopsaltis.