Analiză Creşterea economică, antrenată prioritar de revenirea consumului. Consilier prezidenţial: Trebuie să fim sinceri şi să acceptăm realitatea

Cosmin Marinescu, consilier prezidenţial pentru economie, a precizat, duminică, în cadrul unei  analize că, în 2021, creşterea economică se bazează mai ales de revenirea consumului.

Acesta aminteşte că, potrivit estimărilor Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză, aferente anului curent, cele 7 puncte procentuale de creştere economică se compun din: + 5,2 puncte procentuale datorate consumului, + 2,2 puncte procentuale datorate investiţiilor brute, + 1,1 din variaţia stocurilor şi – 1,5 puncte procentuale aferente deficitului balanţei comerciale, care se adânceşte progresiv.

„În proporţie covârşitoare, creşterea economică se bazează pe consum, ceea ce era de aşteptat pe fondul pandemiei, când comportamentul economic a fost unul prudent şi oamenii au amânat diverse achiziţii. De altfel, revenirea din criza pandemică nici nu se putea concepe fără un driver cheie din partea consumului.”, spune Cosmin Marinescu.

„Trebuie să fim sinceri în privinţa economiei şi să acceptăm realitatea că, în anul post-pandemie, creşterea economică este antrenată prioritar de revenirea consumului. Nu trebuie neglijată această evoluţie previzibilă, când consumul a revenit rapid şi în forţă. De altfel, în vremuri de normalitate, consumul este indicator al prosperităţii şi al nivelului de trai. Nu este greşit să revenim din pandemie pe baza consumului, însă trebuie văzut unde se duce acest consum şi dacă antrenează producţia naţională în mod sustenabil.”, explică specialistul.

Potrivit acestuia, pe de altă parte, investiţiile cunosc un reviriment remarcabil în comparaţie cu anii premergători crizei.

„Începând cu anul curent, investiţiile din economie sunt estimate cu un ritm de creştere superior celui al consumului, evoluţie promiţătoare pentru schimbarea modelului de creştere în anii următori. Însă, avansul estimat al investiţiilor se bazează preponderent pe sectorul bugetar (+22%) şi în mai mică măsură pe investiţiile private (+5,8% în termeni reali).”, se arată în analiza specialistului.

Acesta precizează că, priorităţile în materie de investiţii publice sunt evitate, iar implementarea eficientă a PNRR poate aduce un boom în această privinţă. 

„În prezent, prin proiectul de rectificare bugetară, cheltuielile totale pentru investiţii cresc la 68,5 miliarde lei, alocări distribuite echilibrat între fondurile europene (33,8 miliarde lei) şi cele naţionale (34,7 miliarde lei). Pe viitor, însă, balanţa trebuie să încline hotărâtor în favoarea fondurilor europene.”, informează sursa citată.

Specialistul susţine că, în privinţa acestor „investiţii publice”, factorul cheie ţine de calitatea execuţiei bugetare. 

„Implementarea proiectelor de investiţii trebuie să meargă în ritm accelerat în restul anului, astfel încât execuţia bugetară să recupereze întârzierile şi prevederile bugetare să fie integral realizate, dincolo de influenţele nominale provenite din creşterea puternică a preţurilor la unele materiale, precum cele de construcţii, de exemplu.”, spune Cosmin Marinescu.

Acesta subliniază că, o atenţie deosebită trebuie atribuită investiţiilor private, deoarece sectorul privat este „locomotiva sustenabilă în economia de piaţă”.

Unde se duce creşterea economică

Potrivit specalistului, dacă ne întrebăm unde se duce creşterea economică, trebuie respinse de la bun început unele interpretări speculative, care pretind, de exemplu, că „degeaba avem creştere economică dacă aceasta nu se vede în buzunarele oamenilor”. 

„În general, în anii de ieşire din crize, economia se recuperează iar creşterea economică nu poate fi la fel de incluzivă precum în perioadele de normalitate în dinamica economică.

Cu toate acestea, pot fi menţionate evoluţiile pozitive aşteptate, cum ar fi reducerea ratei şomajului sub 5%, creşterea numărului mediu de salariaţi cu peste 100 de mii de persoane, dar şi creşterea câştigului salarial mediu cu circa 7%, ceea ce lasă loc unei creşteri salariale reale de aproape 3%, aşa cum rezultă din estimările recente ale Comisiei Naţionale de Strategie şi Prognoză.”, exlică Marinescu.

Acesta susţine că, în anul ieşirii din criză, creşterea veniturilor nu este o realizare tocmai facilă. 

„Revenirea economică actuală arată, totuşi, consolidarea unui cadru de producţie şi investiţii mai favorabil creşterii veniturilor în viitor.

În privinţa situaţiei fiscal-bugetare, revizuirea prognozei de creştere economică de la 4,3% – la momentul legii bugetului, la o creştere de 7% a PIB real, vine cu estimări dintre cele mai consistente în planul veniturilor bugetare. Astfel, veniturile bugetare sunt estimate să crească cu 17,6 miliarde lei faţă de legea bugetului.

Realizarea acestor venituri preconizate va fi efectul nemijlocit al creşterii economice.”, informează sursa citată.

Cosmin Marinescu precizează că, o provocare esenţială rămâne însă controlul unor categorii de cheltuieli, care au făcut salturi neaşteptate în raport cu programul bugetar iniţial.

Analiza poate fi consultată aici