Consumul, lovit şi de speculanţi
0Estimările privind nivelul scumpirii alimentelor dezechilibrează aşteptările inflaţioniste. În afara reducerii abrupte a veniturilor, populaţia este agresată de avalanşa anunţurilor privind scumpirea unor produse. Economiştii spun că acestea nu au nicio bază reală.
Declaraţiilor unor reprezentanţi din industria alimentară privind nivelul viitoarelor scumpiri ale produselor s-au înmulţit în ultima vreme. Ieri, preşedintele Federaţiei Naţionale a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Viorel Matei, a declarat că alimentele se vor scumpi în următoarele luni cu procente cuprinse între 10% şi 25%. Preţul pâinii, cărnii şi laptelui va urca primul, potrivit lui Matei.
Pe ce se bazează oficialul? Pe creşterea preţului materiilor prime, pe majorarea TVA şi pe faptul că inflaţia a trecut, anul acesta, de şapte procente. „Acestea sunt argumente aberante. Cât de mult s-a scumpit materia primă pentru a anunţa creşteri de preţuri de 20%?", a declarat preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru. Acesta a precizat că, din păcate, presiunea exercitată de reprezentanţii industriei a fost alimentată şi de declaraţiile ministrului Agriculturii, Valeriu Tabără. Acesta anunţa, săptămâna trecută, că preţurile alimentelor de bază s-ar putea majora în perioada următoare cu 8-10%.
El a precizat, totuşi, că ministerul face o analiză a situaţiei, pentru că preţurile mari nu sunt justificate. „Acest lobby făcut de industria alimentară creează aşteptări inflaţioniste. Adică anunţi scumpiri de 20%, dar scumpeşti produsul cu 5% şi scapi de comentarii", este de părere Dumitru.
Aşteptările populaţiei, esenţiale
La rândul său, economistul Nicolae Dănilă, membru în Consiliul de Administraţie al BNR, a declarat că nivelul preţurilor este influenţat de aşteptările populaţiei cu privire la rata inflaţiei. De aceea, potrivit lui Dănilă, strategia de politică monetară pe care o implementează BNR este de ţintire a inflaţiei. „Din acest punct de vedere, esenţial nu este să se atingă ţinta fixată, ci să se fixeze aşteptările populaţiei cu privire la nivelul viitor al preţurilor. Acest lucru, însă, nu este determinat numai de politica monetară", a spus Dănilă. Or, aşteptările populaţiei privind nivelul viitor al preţurilor sunt date peste cap de interesele unor producători de a-şi echilibra profiturile în condiţiile scăderii consumului.
În afara preţului alimentelor, unde codul de bune practici nu a fost implementat în totalitate, rămâne o problemă şi la nivelul preţurilor reglementate. Potrivit lui Dumitru, inflaţia ridicată din România este influenţată de probleme structurale. „Preţul la apă, canal, salubritate creşte în fiecare lună cu aproape 1%. Bănuiala mea este că aici avem o problemă de concurenţă, care trebuie investigată", a spus preşedintele Consiliului Fiscal. Reprezentantul BNR a accentuat, la rândul său, importanţa preţurilor ajustate cu avizul statului.
„Chiar dacă inflaţia este un fenomen monetar, atunci când o cincime din rata inflaţiei este rezultanta deciziilor cu privire la unele preţuri administrate, este dificil să ancorezi aşteptările cu privire la nivelul generalizat al preţurilor", arată Nicolae Dănilă. Acesta a precizat că inflaţia este cel mai mare risc într-o economie, fiindcă erodează capitalul, puterea de cumpărare şi duce la scăderea investiţiilor.
Campioni la inflaţie
România este, prin tradiţie, un stat cu inflaţie ridicată. Anul trecut, aceasta se ridica la o medie anuală de 5,6%, în timp ce Bulgaria marca un nivel de 2,5%, iar Cehia - 0,6%. Majorarea TVA a afectat suplimentar preţurile de consum în acest an, la fel şi agricultura, astfel că analiştii aşteaptă ca inflaţia să încheie acest an aproape de 8%.
"La nivelul preţurilor administrate avem o problemă de concurenţă, ce trebuie investigată."
Ionuţ Dumitru preşedintele Consiliului Fiscal
"Esenţial este să se fixeze aşteptările populaţiei cu privire la nivelul viitor al preţurilor."
Nicolae Dănilă membru în CA al BNR