Conflict de interese la Autoritatea Achiziţiilor Publice
0Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) este acuzată că a intrat în conflict cu propriul statut instituţional, atunci când fosta conducere a instituţiei a emis un „punct de vedere" prin care a denaturat bunul mers al procedurilor de atribuire.
Concret, „prin emiterea punctului de vedere nr. 1552 din 2 februarie 2012, ANRMAP a avut o atitudine lipsită de obiectivitate cu scopul protejării intereselor unui potenţial candidat, respectiv SC Pro Xpert Consulting SRL, reprezentat de domnul avocat Doru Trăilă, care este soţul doamnei preşedinte al ANRMAP", se arată într-o notă a grupului care contestă atribuirea.
ANRMAP, solicitată fiind de către unul dintre potenţialii participanţi ulterior publicării anunţului de participare în SEAP, a emis un „punct de vedere" prin care dă de înţeles că agreează susţinerea acestuia.
Un „punct de vedere" controversat
În condiţiile în care potenţialul ofertant a fost reprezentat în instanţă chiar de soţul doamnei Cristina Trăilă, preşedinta ANRMAP, contestatarii consideră că transmiterea acestui punct de vedere sub semnul oficialităţii „contravine principiilor de integritate şi transparenţă care guvernează întregul proces de atribuire a contractelor de achiziţii publice", dar mai ales prevederilor exprese ale Legii nr. 161/2003 cuprinse în capitolul special consacrat conflictului de interese".
Dacă se permite Autorităţii să transmită unui candidat un punct de vedere cu privire la o procedură în curs, „acest lucru instituie o prezumţie de parţialitate", fapt ce „contravine tocmai scopului pentru care fost creată ANRMAP".
Totodată, „o asemenea situaţie implică şi un conflict de competenţe între ANRMAP şi Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor (CNSC), deoarece, potrivit art. 255 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, numai această din urmă instituţie are competenţa de a soluţiona contestaţiile", subliniază contestatarii.
Ei se întreabă, în final, dacă instituţiile abilitate ale statului - Agenţia Naţională de Integritate, Ministerul Public etc. - „vor considera de cuviinţă să se autosesizeze în legătură cu aceste nereguli".