Comunităţile Amish din SUA, păcălite de companiile energetice pentru gazele de şist
0Statul Ohio găzduieşte la suprafaţă cea mai mare comunitate Amish din lume, iar dedesubt - două dintre cele mai mari zăcăminte de gaze de şist din SUA. Până în urmă cu câţiva ani, această coincidenţă nu a cauzat nicio tulburare a viaţii stricte a comunităţii. Până când marile companii i-au păcălit pe fermierii Amish să-şi concesioneze terenurile la preţuri de nimic, ştiind că modul de viaţă al acestora interzice procesele şi tribunalele.
Reprezentanţii companiilor energetice le-au făcut oferte „generoase” fermierilor Amish, pe care i-au ademenit cu câte 10 dolari pe acru pentru a putea exploata rezervele prinse între rocile de şist.
Companiile i-au asigurat pe fermieri că este cea mai bună ofertă pe care le-o va face cineva, potrivit unei anchete realizată de publicaţia americană „New Republic”.
Imediat după ce şi-au dat seama de afacerea proastă, membrii comunităţii Amish au realizat că nu pot face nimic: ei urmează în sens extrem de strict îndrumările Bibliei şi refuză procesele şi tribunalele, excepţii fiind acceptate în cazuri extrem de grave.
Astăzi, în 16 state americane, companiile extrag gaze de şist prin fracturare hidraulică, în timp ce alte 10 state au blocat acest procedeu.Exploatarea gazelor de şist prin fracturare hidraulică a divizat societatea americană. Procedeul presupune pomparea unui amestec compus din apă, nisip şi alţi aditivi, care se propagă orizontal şi provoacă fisuri în rocile dure.
Exploatarea acestor resurse a ajutat SUA să devină cel mai mare producător mondial de gaze. Controversele privind problemele de mediu cauzate de acest procedeu rămân însă neclarificate, în aşteptarea unui amplu raport care va fi publicat de Agenţia de Protecţie a Mediului din SUA (EPA) în 2014.
Gazele de şist ajung pentru 100 de ani
Resursele de gaze de şist ale României ar putea acoperi consumul naţional timp de-un secol, potrivit primului studiu guvernamental realizat de SUA
Estimările privind resursele nedovedite de gaze de şist ale României au fost revizuite în creştere luni, când Administraţia de Informaţii din Energie (AIE) a Statelor Unite ale Americii a publicat primul raport privind zăcămintele la nivel mondial, studiu în care au fost incluse 42 de ţări considerate cele mai bogate în astfel de resurse.
România ar avea rezerve de gaze de şist de 1.444 de miliarde de metri cubi, în contextul în care consumul anual se ridică la 14 miliarde de metri cubi (ceea ce ar însemna că resursele respective ar acoperi o perioadă de 100 de ani). În momentul de faţă, România îşi mai poate asigura consumul din rezervele dovedite de gaze naturale pentru doar 10-15 ani. Anual, România importă aproximativ 20% din necesarul de gaze naturale din Rusia, la preţuri de trei ori mai mari decât cele de producţie internă.
Astfel, România s-ar situa pe al treilea loc în Europa în funcţie de rezervele de gaze de şist, fiind depăşită doar de Polonia (4.190 de miliarde de metri cubi) şi de Franţa (3.879 de miliarde de metri cubi).
Petrolul blocat sub şisturi
Totodată, consumul mondial de ţiţei la nivel actual ar putea fi acoperit timp de 10 ani din exploatarea zăcămintelor prinse sub roci de şist. Resursele „recuperabile tehnologic”, adică zăcămintele de petrol aflate sub şisturi care pot fi extrase cu ajutorul tehnologiei disponibile în prezent, se ridică la 345 de miliarde de barili. În ceea ce priveşte România, rezervele de acest tip s-ar ridica la 300 de milioane de barili. În prezent, resursele dovedite de ţiţei ale României se ridică la 600 de milioane de barili.
Rusia rămâne însă cel mai bogat stat, având 75 de miliarde de barili de ţiţei prinse sub şisturi. Pe locul al doilea s-ar situa Statele Unite, cu 58 de miliarde de barili, şi China, cu 32 de miliarde de barili.
Societatea americană, între pro şi contra
Companiile energetice şi guvernele deopotrivă au devenit tot mai interesate în ultimii ani de resursele neconvenţionale, în contextul discuţiilor privind epuizarea zăcămintelor tradiţionale de hidrocarburi. „Cu toate că rămân incertitudini, este imposibil să ignorăm posibilitatea ca tehnologiile neconvenţionale, pe măsură ce avansează şi sunt perfecţionate, ar putea conduce la o reevaluare comercială a rezervelor globale”, au explicat specialiştii AIE.