Companiile nu au învăţat încă să facă bani din joacă
0Cine vrea să-şi distreze copilul într-un parc organizat ca la carte, cu tiribombe, montagnes russes, maşinuţe ori trenuleţe electrice, nu prea are alternativă în România. Lipsa de investiţii
Cine vrea să-şi distreze copilul într-un parc organizat ca la carte, cu tiribombe, montagnes russes, maşinuţe ori trenuleţe electrice, nu prea are alternativă în România. Lipsa de investiţii a primăriilor în astfel de proiecte se resimte acut mai ales la nivelul oraşelor mari. Copiii sunt nevoiţi să-şi consume energia în parcurile de cartier, dotate cu "tradiţionalele" balansoare, leagăne şi tobogane. Cât despre distracţii ca în DisneyLand, micuţii noştri pot savura doar imaginile prezentate la televizor.
Parcurile de distracţii, o afacere sezonieră
Deşi în străinătate astfel de locaţii "fac ravagii" în rândul tinerilor şi adulţilor, în România există doar câteva zeci de competitori pe piaţa parcurilor de distracţii care îşi organizează activitatea în regim sezonier, în special cel estival. Firmele din branşă aleg în principal oraşele mari, dar şi locaţiile de pe litoral, însă succesul nu este asigurat nici în aceste condiţii.
De exemplu, cel mai profitabil parc de distracţii din România este Aqua Land din Constanţa, care a avut un profit de peste 600.000 de euro în 2004. Puţini îşi permit să staţioneze mai mult de un sezon în acelaşi loc, din cauza tarifelor mari pe care trebuie să le plătească la primărie pentru terenul închiriat. Acesta este şi motivul pentru care cei care au ales să facă o astfel de afacere preferă să se mute dintr-un oraş în altul, cu tot cu utilajele din dotare.
"Iarna însă, pe lângă faptul că nu prea avem clienţi, avem de plătit şi facturi mai mari pentru utilităţi. Aşa că nu putem vorbi despre profit în sezonul rece", spune Cristina Sneberger, administratorul Luna Parc din Timişoara.
În căutarea profitului, cehii au adus ghinion
Văzând că în România poate fi loc de mai bine, în urmă cu şase ani, un grup de zece companii cehe şi-au adus instalaţiile pentru parcuri de distracţii. "Fiecare dintre firmele venite dispunea de câte un
arsenal
, compus din cel puţin 15 utilaje. La vremea respectivă, nicio firmă românească nu avea asemenea dotări. Problema a fost însă că cehii stăteau prost la capitolul siguranţă, instalaţiile fiind vechi, chiar dacă erau frumos
cosmetizate
", a adăugat Cristina Sneberger. De altfel, cehii au plecat din România odată cu accidentul mortal din parcul de distracţii de la Năvodari, de acum cinci ani. Între timp, autorităţile au reuşit să reglementeze din punct de vedere legislativ activităţile pentru parcurile de distracţii.
"S-a pus accent pe criteriile de siguranţă pe care fiecare instalaţie de agrement trebuie să le respecte. Normativele europene ţin foarte mult la acest aspect", explică Bogdan Ursuleanu, director al Est Rom SRL, societate parteneră ISCIR (Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipientelor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat).
Cerere mare în Capitală
În prezent, oferta de distracţie în aer liber din Bucureşti este relativ mică, principalele locaţii fiind Orăşelul Copiilor şi Parcul Herăstrău. Asta, dacă nu adăugăm şi Aqua Land, din Otopeni, o investiţie privată pentru iubitorii de distracţie în apă. În lipsă de alternative "serioase", părinţii aleg varianta kids-cafe-urilor, în care copiii au la dispoziţie doar saltele cu bureţi, nu tocmai igienice. Cum cererea de parcuri moderne este mare, Primăria Capitalei se gândeşte să reamenajeze Orăşelul Copiilor. "Proiectul nu se va concretiza imediat, dat fiind faptul că se află abia în faza de studiu de fezabilitate", a precizat Virgil Cârstea, directorul Administraţiei Lacuri, Parcuri şi Agrement din cadrul municipalităţii bucureştene. În privinţa finanţării, autorităţile au de ales între un parteneriat public-privat şi sursa bugetară.