Compania Naţională a Huilei a cerut insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara pentru datorii de 84 de milioane de lei
0Compania Naţională a Huilei (CNH), aflată în lichidare, a cerut insolvenţa Complexului Energetic Hunedoara, pentru o creanţă certă de 70,7 milioane de lei (15,8 milioane de euro). La aceasta se adaugă o creanţă pentru care cele două societăţi de stat se judecă în justiţie, de 14 milioane de lei.
„CNH are de recuperat de la Complexul Energetic Hunedoara o creanţă de 84,79 milioane de lei, din care suma de 14 milioane de lei reprezintă o creanţă aflată în litigiu, iar suma de 70,7 milioane de lei reprezintă o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, recunoscută“, potrivit unui comunicat al firmei Expert Insolvenţă, lichidator al CNH.
În comunicat se precizează că în 6 noiembrie a fost depusă la Tribunalul Hunedoara cererea CNH privind deschiderea procedurii insolvenţei.
Complexul Energetic Hunedoara a fost înfiinţat anul trecut, prin fuziunea termocentralelor de stat Deva şi Paroşeni, şi produce electricitate prin arderea huilei din minele din Valea Jiului. Complexul are o putere instalată de 1.435 MW şi asigură aproximativ 5% din producţia naţională de energie.
Guvernul a stabilit trecerea minelor viabile în cadrul Complexului Hunedoara, urmând ca cele neviabile să fie închise până în 2018. Astfel, au fost transferate minele de huilă Lonea, Livezeni, Lupeni şi Vulcan. Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a anunţat că societatea va fi privatizată anul viitor cu un investitor strategic.
Exploatările care urmează a fi închise sunt Paroşeni, Uricani şi Petrila.
Acum două săptămâni, Maricel Popa, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Energie, anunţa că autorităţile vor investi o sumă de 60 de milioane de euro pentru dezvoltarea minelor din Valea Jiului, astfel încât costurile cu huila să scadă cu 40% în doi ani.
Mai mult epe aceeaşi temă:
Statul promite modernizarea minelor de huilă din Valea Jiului
Autorităţile vor investi o sumă de 60 de milioane de euro pentru dezvoltarea minelor din Valea Jiului, astfel încât costurile cu huila să scadă cu 40% în doi ani, a anunţat Maricel Popa, secretar de stat în cadrul Departamentului pentru Energie.
Statul nu ştie ce să facă cu microhidrocentralele
Statul român nu are o strategie clară în ceea ce priveşte microhidrocentralele: în timp Hidroelectrica îşi vinde unităţile, Complexul Energetic Hunedoara caută parteneri pentru a realiza o astfel de unitate. De asemenea, în timp ce statul a sprijinit construcţia de microhidrocentrale în ideea de apăra mediul de schimbările climatice, exact construcţia acestora a adus dezastre în Munţii Făgăraş.
Liberalizarea pieţei energiei, asumată de România în acordurile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), va duce la moartea sectorului de producere a energiei pe bază de cărbune, deoarece costurile de producţie se situează acum la 39 de euro/MWh, în timp ce energia fotovoltaică costa 300 euro/MWh, dar aceasta din urma este preluată cu prioritate în sistem, a declarat Maricel Popa, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.
Situaţia disperată în care au ajuns minerii din Valea Jiului poate fi pusă pe seama unor măsuri de neînţeles pentru cei care lucrează în această zonă, luate de şefii termocentralei Mintia, inclusă în prezent în Complexul Energetic Hunedoara. Aceştia au preferat să importe cărbune de zeci de milioane de euro, în loc să îl aducă din Vale. Importurile au fost oprite abia în primăvara acestui an.
Presiune pe Complexul Energetic Hunedoara: cei 200 de mineri intraţi în această dimineaţă în şut în mina Paroşeni refuză să iasă din galeriile de mină. Alţi peste aproape 300 de ortaci de la minele neviabile au anunţat că declanşează greva după ce termină programul de lucru.