Comisia Europeană: Statele UE pot să se abată de la deficitul maxim admis şi în 2022. Este clar că sprijinul bugetar va fi încă necesar
0Clauza derogatorie care le permite statelor membre să se abată de la deficitul bugetar maxim admis de 3% din PIB, pe perioada pandemiei şi prin care România a putut adopta o lege a bugetului cu un deficit de 7,16% din PIB, în 2021, rămâne activă şi în 2022.
Potrivit Comisiei Europene, comunicarea adoptată precizează că politica bugetară ar trebui să rămână flexibilă şi să se adapteze la evoluţia situaţiei, transmite Digi 24.
Comisia avertizează cu privire la retragerea prematură a sprijinului bugetar, care ar trebui menţinut anul acesta şi anul viitor, şi prevede că, odată ce riscurile sanitare se diminuează, măsurile bugetare ar trebui să se orienteze treptat către măsuri mai specifice, de perspectivă, care să promoveze o redresare rezilientă şi sustenabilă, şi că politicile bugetare ar trebui să ţină seama de impactul MRR.
Comunicarea adoptată de CE face precizări în ceea ce priveşte clauza derogatorie, activată în martie 2020 ca parte a strategiei CE de a răspunde rapid, ferm şi coordonat la pandemia de coronavirus.
”Această activare a permis statelor membre să ia măsuri pentru a face faţă în mod adecvat crizei, abătându-se totodată de la cerinţele bugetare care s-ar aplica în mod normal în temeiul cadrului bugetar european”, transmite CE.
”Cu toate că se întrevăd speranţe pentru economia UE, în momentul de faţă pandemia continuă să afecteze mijloacele de trai ale oamenilor şi economia în general. Pentru a atenua acest impact şi a promova o redresare rezilientă şi sustenabilă, mesajul nostru clar este că se impune continuarea sprijinului bugetar atât timp cât este necesar. Pe baza indicaţiilor actuale, clauza derogatorie generală ar trebui să rămână activă în 2022 şi să fie dezactivată în 2023”, a declarat Valdis Dombrovskis, vicepreşedintele executiv pentru o economie în serviciul cetăţenilor.
De asemenea, comunicarea oferă câteva indicaţii generale privind politica bugetară a statelor membre în 2022 şi pe termen mediu, inclusiv în ceea ce priveşte legătura cu fondurile MRR.
”MRR va avea un rol decisiv în a ajuta la redresarea Europei în urma impactului economic şi social al pandemiei şi va contribui la asigurarea unei mai mari rezilienţe a economiilor şi a societăţilor din UE şi la avansarea pe calea tranziţiei verzi şi digitale”, mai transmite CE.
Conform acesteia, MRR va pune la dispoziţie 312,5 miliarde EUR sub formă de granturi şi până la 360 de miliarde EUR sub formă de împrumuturi acordate statelor membre pentru a sprijini punerea în aplicare a reformelor şi a investiţiilor. Acest lucru va oferi un impuls bugetar considerabil şi va contribui la atenuarea riscului apariţiei unor decalaje în zona euro şi în UE.
”Statele membre ar trebui să utilizeze în mod optim oportunitatea unică oferită de MRR pentru a sprijini redresarea economică, pentru a stimula intensificarea creşterii potenţiale şi pentru a îmbunătăţi poziţiile bugetare subiacente pe termen mediu şi lung”, mai susţin reprezentanţii CE.
”Pentru 2022, este clar că sprijinul bugetar va fi încă necesar: este preferabil să greşim făcând prea mult decât făcând prea puţin. În acelaşi timp, politicile bugetare ar trebui să fie diferenţiate în funcţie de ritmul redresării fiecărei ţări şi de situaţia bugetară specifică. În condiţiile în care finanţarea din instrumentul Next Generation EU începe să curgă, este esenţial ca guvernele să se asigure că cheltuielile naţionale pentru investiţii sunt menţinute şi consolidate prin intermediul granturilor din partea UE”, a spus Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie.