Comisia Europeană, inspecţie surpriză în birourile din Germania ale Gazprom

Comisia Europeană a efectuat o inspecţie surpriză la birourile din Germania ale companiei ruseşti Gazprom, pe care o suspectează că a provocat o majorare a preţului gazelor naturale în Europa prin de abuz de poziţie dominantă pe această piaţă, informează AFP.

Potrivit sursei citate, Rusia este suspectată încă de anul trecut că a limitat oferta de gaze naturale în Europa pentru a provoca o creştere a preţurilor, creştere care s-a agravat odată cu lansarea ofensivei ruseşti în Ucraina la finele lunii februarie.

Executivul comunitar a recunoscut, într-un comunicat publicat joi, că a efectuat inspecţii, împreună cu Autoritatea de reglementare în domeniul concurenţei din Germania „la birourile mai multor companii care activează în domeniul furnizării, transportului şi stocării gazelor naturale din Germania", transmite Agerpres.

Bruxelles-ul nu a confirmat că ancheta sa a vizat grupul rus Gazprom, însă două surse europene au dezvăluit pentru AFP că investigaţiile care au avut loc miercuri au vizat birourile grupului rus, precum şi ale filialei sale de distribuţie de gaze naturale Wingas.

„Inspecţiile inopinate reprezintă o etapă preliminară a anchetei privind presupusele practici anticoncurenţiale. Faptul că Comisia efectuează astfel de inspecţii nu înseamnă că întreprinderile se fac vinovate de un comportament anticoncurenţial şi nu prejudiciază rezultatul investigaţiei în sine", a precizat Executivul UE.

Invazia Ucrainei, lansată la 24 februarie, a dus la explozia preţului european de referinţă la gaze naturale, care în data de 7 martie a atins maximul istoric de 345 euro pentru un MWh. Între timp cotaţiile au mai scăzut, fără a reveni sub pragul de 100 de euro, iar joi dimineaţa se situau la 125 euro pentru un MWh, faţă de mai puţin de 50 de euro în aceiaşi perioadă a anului trecut.

Războiul din Ucraina a scos la lumină dependenţa extremă a Uniunii Europene de gazele naturale ruseşti, care asigură 40% din consumul său, ceea ce limitează capacitatea de acţiune a UE împotriva Moscovei. De la debutul războiului cele 27 de state UE au adoptat sancţiuni fără precedent împotriva Rusiei, dar s-au abţinut să vizeze sectorul gazelor naturale, chiar dacă acesta constituie o sursă esenţială de venituri pentru Rusia, care poate astfel să îşi finanţeze efortul de război, mai scrie AFP.

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat joi că a semnat un decret potrivit căruia clienţii străini trebuie să plătească în ruble pentru gazul rusesc de la 1 aprilie, iar contractele vor fi întrerupte dacă această condiţie nu se respectă, relatează Reuters.

„Pentru a achiziţiona gaz natural rusesc, trebuie să deschidă conturi în ruble în bănci ruseşti. Din aceste conturi se vor face plăţi pentru gazul livrat începând de mâine (vineri - n.r.)", a declarat Putin, într-un discurs transmis la televiziune.

„Dacă astfel de plăţi nu sunt făcute, vom considera că nu sunt respectate obligaţiile de plată de către cumpărători, cu toate consecinţele care decurg din asta. Nimeni nu ne vinde nouă nimic pe gratis şi nici noi nu vom face acte de caritate - asta înseamnă că contractele existente vor fi întrerupte", a adăugat el.

Decizia lui Putin de a impune plăţi în ruble pentru gaz a dus la o apreciere a monedei ruseşti, care a coborât la niveluri scăzute istorice atunci când Occidentul a introdus sancţiuni severe după declanşarea invaziei din Ucraina, pe 24 februarie.

Companiile şi guvernele occidentale au respins această decizie ca pe o încălcare a contractelor existente, care sunt în euro sau dolari.

Putin a spus că schimbarea este menită să întărească suveranitatea Rusiei şi că aceasta îşi va respecta obligaţiile în toate contractele.