Comisia Europeană: Creşterea economică a României va ajunge la 4,2% în 2016

Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimarea prvind creşterea economică a României la 4,2% pentru acest an şi la 3,7% în 2017, se arată în previziunile de iarnă publicate azi.

Comisia Europeană şi-a îmbunătăţit estimarea prvind creşterea economică a României la 4,2% pentru acest an şi la 3,7% în 2017, se arată în previziunile de iarnă publicate azi.

Pentru acest an, accelerarea expansiunii economice se datorează, în viziunea CE, creşterilor salariale semnificative şi relaxării fiscale care vor impulsiona consumul, efecte care se vor atenua în 2017.

Prognoza este îmbunătăţită pentru România, atât pentru 2015, cât şi pentru 2016 şi 2017, în condiţiile în care în toamnă prognoza un avans de 3,5% în 2015, urmat de o creştere de 4,1% în 2016 şi una de 3,6% în 2017.

Conform noilor cifre, Executivul comunitar estimează că în 2015 creşterea reală a PIB-ului României a fost de 3,6%, cel mai ridicat ritm de creştere de după 2008. Pentru 2016 şi 2017, CE susţine că principalul motor al creşterii economice va rămâne cererea internă, în timp ce contribuţia netă a exporturilor va rămâne negativă.

Reducerea TVA de la 24% la 20% în ianuarie şi majorarea salariului minim în luna mai vor stimula consumul şi vor împinge creşterea economică la 4,2% în 2016. Pe măsură ce inflaţia va accelera începând de la mijlocul lui 2016, creşterea consumului va încetini însă chiar şi aşa creşterea PIB-ului va rămâne peste potenţial, la 3,7% în 2017.

„Un risc major la adresa prognozei macroeconomice reprezintă o posibilă implementare a legii dării în plată aşa cum a fost aprobată iniţial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii ar putea avea un impact negativ asupra creşterii creditului, încrederii consumatorilor şi investitorilor precum şi asupra cereri interne”, se arată în raportul CE.

În pofida creşterii economice robuste, Comisia Europeană avertizează că deficitul de bază ar urma să crească semnificativ în perioada prognozată ca urmare a reducerii taxelor şi creşterii cheltuielilor. Dacă în 2015 deficitul guvernamental în termeni ESA a scăzut până la 1,1% de la 1,4% din PIB în 2014, CE estimează că în 2016 acesta ar urma să crească până la 3% din PIB, limita maximă prevăzută în Tratatul de la Maastricht.

Deficitul de bază este preconizat să se deterioreze până la 3,8% din PIB în 2017 ca urmare a unei noi reduceri a TVA, a eliminării unor accize suplimentare pe combustibili şi a taxei pe stâlp, care vor avea un impact negativ asupra veniturilor, susţine executivul comunitar.

La nivelul UE, previziunile de iarnă ale Comisiei indică faptul că perspectivele creşterii globale nu au cunoscut modificări majore faţă de previziunile de toamnă, însă au crescut riscurile, în principal din cauza unor factori externi. În zona euro, se preconizează o creştere economică de 1,7 % în acest an, de la 1,6 % anul trecut, şi de 1,9 % în 2017. Creşterea economică a UE este prevăzută să se stabilizeze la 1,9 % în acest an şi să ajungă la 2% anul viitor.

În condiţiile în care cea mai mare parte a economiei globale se luptă cu importante „provocări” şi „riscurile pentru creşterea economiilor europene cresc”. Printre aceste riscuri se numără încetinirea creşterii Chinei şi a altor ţări emergente, comerţul mondial „slab” şi incertitudinile geopolitice.

În ceea ce priveşte perspectivele pieţei muncii la nivel european, CE preconizează „o îmbunătăţire modestă”, cu rate de şomaj în scădere, dar într-un ritm mai lent faţă de 2015.

Şi deficitele publice vor scădea mai mult în zona euro, datorită unei activităţi economice mai puternice şi, în mai mică măsură, unor cheltuieli mai mici cu dobânzile.

Deficitul se va diminua, conform calculelor CE, de la 2,2 % din PIB în 2015 în zona euro şi 2,5 % în UE, la 1,9 % din PIB şi, respectiv, 2,2 %, în 2016. În 2017, deficitul se va reduce la 1,6 % din PIB în zona euro şi la 1,8 % în UE.