Clientela pune mai uşor mâna pe banii publici. Pragul minim pentru atribuirea directă de contracte a urcat spectaculos

Autorităţile publice – primării, consilii judeţene sau diverse instituţii locale sau centrale – vor avea foarte curând posibilitatea să acorde contracte fără licitaţie în limita a 30.000 de euro fără TVA la produse şi servicii şi 100.000 de euro în cazul lucrărilor. Regiile şi companiile de stat au scăpat de aplicarea regulilor privind achiziţiilor publice.

Prevederea este trecută în legea de adoptare a ordonanţei de urgenţă 77/2012, care a fost votată săptămâna trecută de către Camera Deputaţilor. Pragul anterior era de 15.000 de euro. Senatul adoptase ordonanţa în data de 12 februarie. Aceasta ar trebui să reducă birocraţia şi să alinieze legislaţia naţională cu cea comunitară. Cu toate acestea, a fost eliminată obligativitatea ca, pentru achiziţiile mai mari de 5.000 de euro, autorităţile contractante să transmită o notificare în Sistemul Electronic al Achiziţiilor Publice (SEAP). De asemenea, a fost scoasă prevederea care elimina din licitaţii „serviciile necuantificabile“ asociate contractelor de consultanţă.

Una caldă, alta rece

Potrivit statisticilor prezentate în luna noiembrie de către Autoritea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), ponderea procedurilor de achiziţie publică situate între un euro şi 30.000 de euro ar fi de 17% din totalul acestei „pieţe“, iar ca valoare ar reprezenta 0,97% din suma achziţiilor publice. 

Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) consideră că simplificarea procedurilor de achiziţii publice este binevenită, datorită flexibilizării mecanismelor de injecţie a resurselor în economie.

„Pe fondul crizei economice şi a restrângerii creditării, această majorare a pragului pentru achiziţii publice directe ar trebui să contribuie la coerenţa derulării contractelor cu autorităţilor publice şi la creşterea absorbţiei fondurilor europene, deoarece în implementarea proiectelor finanţate din aceste fonduri este respectată legislaţia naţională în domeniul achiziţiilor publice“, a declarat, într-un comunicat, Valeriu Nistor, preşedintele AmCham România. 

Cu toate acestea, AmCham subliniază că autorităţile implicate trebuie să depună toate eforturile pentru a preveni eventualele abuzuri, precum scăderea calităţii lucrărilor sau majorarea neîntemeiată a preţurilor, aspecte care ar putea conduce la creşterea cheltuielilor publice şi utilizarea ineficientă a resurselor.

Companiile de stat, exceptate

Culmea este că societăţile şi regiile deţinute de stat nu mai sunt înscrise ca autorităţi contractante. În ordonanţa dată de Cabinetul Ponta în noiembrie se prevedea introducerea regiilor autonome şi companiilor naţionale cu capital majoritar sau integral de stat. Aceasta a fost o cerere expresă a Ministerului Economiei, pe vremea aceea condus de către Daniel Chiţoiu.

Dar în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor a fost eliminată prevederea respectivă, cu argumentul că există riscul ca activitatea curentă a companiilor de stat să fie blocată. Amendamentul a fost impus chiar de către grupul PNL. În forma finală, adoptată în plen, se regăseşte doar o prevedere ce obligă societăţile de stat să elaboreze norme procedurale interne care să asigure „respectarea principiilor nediscriminării şi egalităţii de tratament, transparenţei, proporţionalităţii şi recunoaşterii reciproce“.

Ce se poate face cu 29.900 de euro

- Renovarea unei şcoli de dimensiuni mici (P+1) sau a unui cămin cultural

- 5 kilometri de drum comunal (pietruire)

- 1-2 kilometri de drum judeţean (asfalt uşor), de regulă bretelele până la autostradă sau DN ori alte drumuri de legătură

- Renovare sediu administrativ de dimensiuni medii (primărie, dispensar, post de poliţie etc. (P+2)

- Construirea unor staţii de aşteptare în transportul public

- Site-uri, infochioşcuri, puncte de informare/promo

- 1-2 autoutilitare necesare administraţiei publice sau transport şcolari.