Ciucă, după întâlnirea cu preşedintele Băncii Mondiale: Avem cel mai mare buget de investiţii alocat de UE şi BM în ultimii 30 de ani

Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă s-a întâlnit, joi la Palatul Victoria, cu preşedintele Grupului Băncii Mondiale, David Malpass.

Cu acest prilej, au fost remarcate progresele înregistrate de România în cei 30 de ani de implementare a programelor de dezvoltare cu Banca Mondială, care au contribuit la consolidarea dezvoltării ţării noastre în contextul aprofundării integrării euro-atlantice.

Premierul Ciucă a prezentat viziunea Guvernului privind abordarea integrată a investiţiilor realizate cu bani europeni şi din bugetul naţional, alături de alte instrumente financiare internaţionale, arată comunicatul de presă al Guvernului.

„Sunt încrezător că fondurile europene şi facilităţile oferte de Grupul Băncii Mondiale ne oferă un sprijin important pentru a accesa resursele de dezvoltare necesare. Avem cel mai mare buget de investiţii alocat în ultimii 30 de ani şi dorim să contribuim prin stabilitatea noastră, la stabilitatea din regiunea noastră. Am lansat programul Sprijin pentru România, alocând pentru investiţii 60 la sută din cele 17,3 miliarde lei”, a declarat Nicolae Ciucă.

În cadrul dialogului, a fost apreciată funcţionarea sistemului monetar şi stabilitatea cursului de schimb din România, fiind evidenţiată şi creşterea cu 25 la sută a bugetului apărării, până la 2,5 la sută din PIB.

Rolul dezvoltării economice rămâne determinant în consolidarea eforturilor de modernizare, fiind remarcată importanţa finalizării  drumurilor şi a altor proiecte de infrastructură mare.

În privinţa gestionării efectelor generate de agresiunea militară rusă din Ucraina, premierul a prezentat efortul autorităţilor privind sprijinul acordat celor peste 740 de mii de refugiaţi care au intrat în România de la începutul conflictului. Accesul la servicii sociale, în coordonare cu partenerii europeni şi internaţionali, alături de societatea civilă, solidaritatea manifestată de români au fost remarcate în cadrul dialogului.

Prim-ministrul a evidenţiat situaţia Republicii Moldova, afectată de gestionarea fluxului de refugiaţi, care are nevoie de sprijin pentru echilibrarea bugetară şi derularea exporturilor pe piaţa europeană, mai indică sursa citată

Şeful Executivului a oferit detalii privind suportul acordat de Guvernul României  pentru tranzitul de mărfuri, pentru facilitarea exporturilor din Ucraina, pentru a menţine lanţurile de aprovizionare. În acest sens, Guvernul aprobă azi finanţarea extinderii fluxurilor de marfă în Portul Constanţa, prin dezvoltarea infrastructurii feroviare şi ulterior folosirea Dunării ca rută de transport.

În domeniul energiei, au fost semnalate oportunităţile oferite de finanţările europene, care pot fi dinamizate cu sprijinul Băncii Mondiale. Nevoia reducerii dependenţei de gazul rusesc şi reconfigurarea lanţurilor de afaceri europene vor putea oferi noi oportunităţi pentru România.

Sursa menţionată adaugă că prim-ministrul Nicolae Ciucă a prezentat planurile României de a dezvolta capacităţile de producţie a energiei electrice şi extinderea exploatărilor de gaze naturale, inclusiv off-shore. Prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, România va dezvolta  investiţii  în producerea de energie cu mijloace regenerabile, de energie verde. Din aceleaşi resurse europene, vor fi alocate 500 de milioane de euro pentru capacităţile de producţie pentru microcipuri, semiconductori.

Pregătirea forţei de muncă şi, în mod special, educaţia digitală au fost menţionate ca priorităţi în eforturile de a oferi un nivel de calificare cât mai înalt, în acest sens, premierul menţionând implementarea proiectului  România Educată.

Valorificarea potenţialului agricol al României,  în contextul conflictului din Ucraina, este o necesitate remarcată în cadrul întâlnirii, în acest sens fiind menţionat sprijinul financiar necesar  pentru dezvoltarea şi modernizarea  sistemului de irigaţii.

Aderarea la OCDE, vitală pentru consolidarea profilului economic al României, a fost apreciată ca obiectiv strategic, după aderarea la UE şi NATO,fiind de natură a genera crearea de noi locuri de muncă, mai multe investiţii, oportunităţi de dezvoltare.