Cîţu: Urmează o perioadă dificilă pentru România. Cu şomaj mare, inflaţie mare şi putere scăzută de cumpărare

Senatorul PNL Florin Cîţu a avertizat că urmează o perioadă de răscruce pentru România, în care ţara noastră va fi izolată total în Europa, marcată de dobânzi mari şi putere scăzută de cumpărare.

"Românii trebuie să se pregătească pentru o perioadă dificilă, o perioadă cu şomaj mare, cu dobânzi mari, cu inflaţie mare, cu putere de cumpărare scăzută. Trebuie să ne pregătim de izolare în Europa. România va fi izolată total!", a scris Cîţu pe pagina sa de Facebook.

Miercuri seara târziu, Ministerul Finanţelor a publicat execuţia bugetară, care arată un deficit de peste 8,1 miliarde de lei în primele cinci luni din 2018, faţă de perioada similară a anului trecut.

Gaura la bugetul de stat, de 0,88% din PIB, este de aproape 4 ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut, când a fost de numai 2,2 miliarde de lei (0,27% din PIB).

Concret, în perioada ianuarie – mai 2018 veniturile la bugetul general consolidat au fost de 110,9 miliarde lei, în timp ce cheltuielile au fost de 119 miliarde lei.

Acest deficit uriaş este dat de creşterea cheltuielilor cu 18,4% faţă de primele cinci luni din 2017, respectiv a celor cu salariile şi pensiile.

”Cheltuielile de personal sunt cu 22,3% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, creşterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 10,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent”, se arată în notă.

Şi cheltuielile cu asistenţa socială au crescut în primele cinci luni din acest an, cu 10,5%, fiind influenţate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

O altă creştere importantă a cheltuielilor este dată de creşterea dobânzilor aferente împrumuturilor făcute de stat, care au fost cu 34,9% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 0,6% din PIB, „întrucât s-a înregistrat un vârf de plată a dobânzilor în luna aprilie, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark”.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 7,4 miliarde lei, de 1,8 ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

Guvernul, somat deja de trei ori să taie cheltuielile

Consiliul Uniunii Europene a cerut României, pentru a treia oară în ultimele 12 luni, să corecteze abaterile bugetare semnificative, date de creşterea cheltuielilor publice. România trebuie să ia, până în octombrie, măsuri pentru reducerea deficitului până la mai puţin de 3% din PIB. 

Consiliul UE a adoptat la 22 iunie 2018 o decizie prin care a stabilit că România nu a reuşit  să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă. Recomandarea trimisă României în cadrul „procedurii de abatere semnificativă” este cea de-a treia începând cu luna iunie 2017.   

„România a fost supusă unei proceduri de abatere semnificativă din iunie 2017, după o deteriorare a soldului său structural în 2016 şi o deteriorare ulterioară în 2017. În decembrie 2017, Consiliul a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente”, a informat Consiliul UE.    

Oficialii europeni au cerut României să ia măsuri urgente pentru a se asigura că majorarea nominală a cheltuielilor publice nete primare nu depăşeşte 3,3% din PIB în 2018, reprezentând o ajustare structurală anuală de cel puţin 0,8% din PIB.   

„Eventualele câştiguri neaşteptate ar trebui utilizate pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătăţire durabilă. Consiliul a stabilit un termen limită pentru 15 octombrie 2018 pentru ca România să raporteze cu privire la măsurile întreprinse”, se arată în documentul Consiliului UE.

Or, potrivit ultimei execuţii bugetare, cheltuielile de personal sunt de 3,6% din PIB şi 28,3% din totalul cheltuielilor pe primele cinci luni din 2018.

Dacă s-ar conforma cerinţelor Consiliului UE, Guvernul ar trebui să taie salariile bugetarilor atât în acest an, cât şi în 2019, ceea ce este foarte puţin probabil, având în vedere că 2019 este an electoral.