Cine se bate pentru controlul unei pieţe cât o cincime din PIB-ul României. Negocierile partidelor pentru şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară

După ce deputaţii au votat ordonanţa de înfiinţare a Autorităţii de Supraveghere Financiară, partidele politice luptă pentru a-şi numi favoriţii la şefia instituţiei care va controla o piaţă de peste 24 de miliarde de euro, cât o cincime din PIB-ul României.

Până la jumătatea lunii martie urmează să fie înfiinţată Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), instituţie care va reuni sub aceeaşi umbrelă controlul asigurărilor, al pensiilor private şi al pieţei de capital. Totul prin desfiinţarea celor trei actuale autorităţi de control – Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) şi Comisia Naţională de Valori Mobiliare (CNVM). 

Ordonanţa de urgenţă privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ASF a fost adoptată marţi de Camera Deputaţilor, prima cameră sesizată, şi urmează să fie dezbătută şi la Senat. 

În condiţiile în care CNVM supraveghează companii listate la bursă cu o valoare totală de peste 20 de miliarde de euro, CSA este responsabilă de o piaţă de peste 2 miliarde de euro, iar Comisia de pensii private pentru o piaţă de 2,3 miliarde de euro, miza de a controla piaţa financiară este foarte mare – de peste 24 de miliarde de euro, adică aproape o cincime din PIB-ul României. 

Numirile, o reglare de conturi

Noul Big Brother financiar va fi condus de un consiliu format din 17 membri, şi nu 15 cum se stabilise iniţial, dintre care un preşedinte, un prim-vicepreşedinte şi trei vicepreşedinţi, numiţi de Parlament şi propuşi în baza algoritmului politic. Astfel, ASF a ajuns o reglare de conturi între partidele politice care poartă negocieri tot mai intense, fac calcule şi măsoară cu atenţie fiecare felie din piaţa financiară pentru nominalizarea favoriţilor. 

Cum alianţa USL, formată din PSD şi PNL, a câştigat alegerile parlamentare cu o majoritate de aproape 70%, îi revine dreptul de a numi 10 membri, dintre care unul este preşedintele. PDL şi PP-DD ar primi câte două locuri în consiliul de conducere a ASF, iar UDMR un loc. Numai că în urma majorării numărului de locuri de la 15 la 17, PDL şi UDMR ar urma să mai primească fiecare câte încă un loc.

Încă din decembrie, când a fost anunţată înfiinţarea ASF, au fost vehiculate mai multe nume la conducerea instituţiei: Florin Georgescu, prim-viceguvernatorul Băncii Naţionale, care s-a întors de la Ministerul Finanţelor la banca centrală, profesorul de economie Daniel Dăianu, liberalul Dan Radu Ruşanu şi Mircea Ursache, fost preşedinte al AVAS. 

În timp ce primii doi au declinat oferta partidelor, ultimii doi au rămas în joc, iar negocierile dintre partide îi plasau în „pole position“ ba pe unul, ba pe altul, de la o săptămână la alta. Cu cât se apropie mai mult termenul-limită pentru înfiinţarea ASF, 15 martie, cu atât negocierile, chiar în cadrul alianţei de guvernare, devin tot mai acerbe. În timp ce PNL îl propune la conducerea ASF pe Dan Radu Ruşanu, eminenţa cenuşie a partidului şi preşedinte al Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, PSD ţine cu dinţii de scaunul de şef pe care vrea să-l ofere lui Mircea Ursache, fostul şef al AVAS. După negocieri dure, s-a ajuns la un consens: PNL va lua funcţia de preşedinte, în timp ce PSD-ului îi va reveni cea de prim-vicepreşedinte. 

Cele trei funcţii de vicepreşedinte ar urma să fie ocupate de Marian Sârbu (propus de PSD), actual preşedinte al CSSPP, de Carmen Negoiţă (propusă de PDL), actual şef la 

CNVM, şi de Daniel Tudor (propunerea PNL), care conduce acum CSA. Totuşi, PSD mai vrea şi o funcţie de vicepreşedinte şi negociază înlocuirea lui Tudor cu Angela Toncescu, fosta şefă a CSA.  

Alte nume luate în calcul pentru funcţia de membru neexecutiv în ASF sunt Victor Dumitriu (PP-DD), fostul şef de campanie a lui Sorin Oprescu, Ştefania Ferencz (PDL), comisar la CNVM şi fosta şefă de cabinet a lui Emil Boc, şi Králik Lóránd István (UDMR), comisar la 

CNVM. 

În cazul în care PDL va obţine în urma negocierilor încă un loc în consiliu, îl vor propune pe Mircea Oancea, fostul şef al CSSPP, cel care a fost artizanul lansării sistemului de pensii private în România. Oancea recunoaşte că s-a interesat de o poziţie în cadrul ASF, mizând pe experienţa sa în domeniu. „Am avut mai multe discuţii, recunosc că sunt interesat pentru că eu cunosc sistemul şi am experianţă în domeniu. Experienţa mea din ultimii ani este în pensii private, am lucrat între 1994 şi 2005 în piaţa de capital şi am un masterat în asigurări“, a declarat Oancea pentru „Adevărul“. 

Ordonanţa, croită după interesele partidelor

Într-o primă fază, Ordonanţa de Urgenţă 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea ASF prevedea că membrii Consiliului ASF trebuie să deţină o diplomă de studii de învăţământ superior de lungă durată în drept sau ştiinţe economice şi să aibă cel puţin 10 ani de experianţă în activitatea financiară. 

Între timp, condiţiile au fost relaxate, membrii trebuie să aibă studii superioare, iar experienţa în domeniu să fie de minimum şapte ani. Astfel, aria de propuneri a partidelor poate fi lărgită. Reprezentanţii Băncii Naţionale s-au arătat dezamăgiţi de numele de pe listele ASF care circulă încă în mod neoficial, menţionând că ar fi nevoie măcar de un nucleu dur de specialişti în domeniul supravegherii. BNR nu participă însă la formarea conducerii ASF. 

Pe lângă miza de a conduce o instituţie care să supravegheze o piaţă de zeci de miliarde de euro, remuneraţiile viitorilor membri ai Comisiei sunt un factor care nu poate fi trecut cu vederea de niciun pretendent. În prezent, un comisar al CNVM câştigă lunar peste 6.000 de euro, salariul de şef la CSA depăşeşte 20.000 de euro pe lună, iar la CSSPP se ridică la câteva mii de euro. 

Salariile din cele trei autorităţi de control sunt plătite din comisioanele încasate de la instituţiile supravegheate. Acelaşi principiu se va aplica şi în cazul ASF. 

Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a ţinut să precizeze încă de la început că salariile membrilor ASF vor fi plafonate în funcţie de sursele de venit pe care această autoritate le va avea. „Această autoritate va trăi, ca şi comisiile care supraveghează cele trei pieţe financiare, din comisioanele pe care le încasează de la cei pe care îi supraveghează. Bineînţeles că dacă piaţa nu are un volum de business suficient, nici comisioane nu vor fi. De aceea, salariile membrilor acestor comisii vor depinde de veniturile din piaţă. La noi, la BNR, noi facem profit, nu depindem de comisioane plătite de cei pe care îi supraveghem“, a spus guvernatorul în luna decembrie. 

Va aduce ASF tarife mai mici?

Reunirea tuturor autorităţilor de control al pieţei financiare sub aceeaşi umbrelă nu este o practică nouă în Europa. Mai multe state au adoptat acest model, în principal, pentru reducerea costurilor de funcţionare a instituţiei de supraveghere. 

Cele trei comisii din România au împreună 450 de angajaţi şi au încheiat anul 2011 cu deficite cumulate de 6 milioane de euro din cauza cheltuielilor mari cu salariile. În plus, cele trei instituţii sunt conduse de consilii care au cumulate 19 membri. ASF va avea 17 membri în conducere, dintre care doar unu preşedinte. În condiţiile în care costurile de funcţionare a supraveghetorului vor scădea, comisioanele impuse jucătorilor din piaţă ar putea fi reduse şi, într-un final, produsele financiare s-ar putea ieftini. 

Mai puţine disfuncţionalităţi

Când a fost lansat în dezbatere actul normative Guvernul motiva caracterul de urgenţă prin disfuncţionalităţile constatate, mai ales în ultima perioadă, în activitatea desfăşurată în sectorul pieţei de capital şi al asigurărilor – frauda brokerului Cristian Sima, care s-a refugiat în Islanda şi apoi în Elveţia după ce a pierdut banii clienţilor (3,5 milioane de euro), respectiv numărul mare de reclamaţii în asigurări. 

Guvernul sublinia că se impune  adoptarea unor măsuri de ordin legislativ pentru asigurarea eficientizării activităţii de supraveghere sectorială realizată în afara ariei de competenţă a băncii centrale. 

„Luarea acestor măsuri în regim de urgenţă se impune în considerarea faptului că există riscul ca, în actuala conjunctură, în care se menţin tensiunile generate de criza economică, aceste disfuncţionalităţi să submineze, prin contaminare, încrederea populaţiei în serviciile oferite de întregul sistem financiar şi în modul în care se realizează supravegherea acestora, întrucât aspectele vizate constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată“, se arăta în proiectul de OUG.