Cine câştigă din liberalizarea preţurilor la energie şi gaze

Furnizorii de electricitate şi de gaze plus producătorii autohtoni de gaze naturale sunt principalii beneficiari ai liberalizării preţurilor la energie, impusă de Fondul Monetar Internaţional (FMI), în vreme ce industria şi populaţia trag, din nou, lozul necâştigător.

Liberalizarea va fi punctul-cheie în discuţiile pe care Executivul le va avea cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale în luna iunie, în condiţiile în care autorităţile vor să protejeze industria şi populaţia de cavalcada scumpirilor din ultimii ani, în contextul în care criza economică îşi face simţită din plin prezenţa, iar menţinerea locurilor de muncă este un obiectiv declarat al cabinetului Ponta.

Liberalizarea a fost justificată prin faptul că, dacă nu se realizează, companiile care activează în domeniu nu vor face investiţii nici în sectorul energetic, nici în privinţa gazelor. De asemenea, a fost invocat faptul că societăţile de stat fac prea puţin profit, iar – prin majorări – statul va putea face investiţii în sistemul de sănătate.

Pentru gaze, liberalizarea preţului va începe în vara acestui an pentru populaţie, cu o majorare de 8% de la 1 iulie şi cu 2% de la 1 octombrie. Scumpirile vor continua în 2014, când procentul consemnat va fi de 10% pentru consumatorii casnici. În 2015, 2016, 2017 şi 2018 tarifele reglementate la gaze naturale vor fi majorate anual cu câte 12 procente.

Până la finele acestui an vor trebui eliminate preţurile reglementate pentru industrie  la curentul consumat, în vreme ce pentru gaze termenul este finele anului 2014. Vor fi favorizaţi astfel furnizorii de electricitate (Enel, CEZ, E.ON şi Electrica), cei de gaze (E.ON şi GdF SUEZ), plus producătorii de gaze (Petrom şi Romgaz). 

Scumpiri peste scumpiri

Situaţia este tensionată deoarece anul trecut FMI a mai impus României încă o majorare de preţ, care nu fusese inclusă în calendarul de liberalizare, pe motiv că ANRE „nu a respectat formula de preţ“.

În urmă cu câteva zile, reprezentanţii E.ON au solicitat o altă majorare de 10% a tarifelor de distribuţie, ceea ce ar duce la o creştere de 3% în factură pentru consumatorul final. Frank Hajdinjak, directorul general al E.ON România, a declarat că ar dori includerea celor trei puncte procentuale în majorarea programată de 8%. Preţul gazelor interne este de 170 de dolari pe mia de metri cubi, în vreme ce importurile se fac la 400 de dolari/1.000 mc.

În luna aprilie, Confederaţia Patronatelor din Industrie (CONPIROM) anunţa că în ultimii patru ani costurile cu energia au crescut cu 55% şi avertiza că ne aşteaptă un val de şomeri. Ionel Borş, liderul patronatului Metalrom şi director în cadrul ArcelorMittal, a anunţat că din 2009 până în prezent costurile generate de scumpirea energiei electrice au fost de 42 de milioane de euro pe an, în vreme ce la gaze au fost de 37 de milioane de euro pe an. Toate acestea în condiţiile în care preţurile finale la mărfurile industriale şi în special la oţel au scăzut cu 40%. La gaze, cei mai mari consumatori sunt grupurile InterAgro şi Azomureş, în vreme ce la curent electric sunt Alro şi ArcelorMittal.

„Cruciada Copiilor“

Varujan Vosganian, ministrul Economiei, critica recent decizia de liberalizare a preţurilor la electricitate şi gaze, despre care a spus că a fost agreată fără a se evalua impactul asupra industriei. „O piaţă care nu se modernizează tehnologic nu se poate liberaliza, înseamnă masacru în masă, înseamnă Cruciada Copiilor“, a afirmat ministrul la Bucharest Forum/Energy, eveniment organizat de Adevărul Group şi Aspen Institute România.

Pe lângă impactul direct în metalurgie, siderurgie şi industria chimică, liberalizarea va însemna şi creşterea preţurilor la gigacalorie sau la produse precum pâinea.