Cinci vești rele și una bună despre economia României, în 2024. Economist: „Inflația ne-a sărăcit deja cu aproape 40%”

Sărăcia și inflația, alături de scăderea creșterii economice, a producției industriale și a consumului, vor marca anul 2024, anunță analistul economic Adrian Negrescu, într-o analiză pentru „Adevărul”. Și tot el spune că în ultimii trei ani românii și-au pierdut aproape jumătate din puterea de cumpărare.

Anul 2024 vine cu o inflație peste așteptări și va continua să marcheze sărăcirea populației, care își pierde din puterea de cumpărare, din cauza inflației și a creșterii prețurilor. Reducerea creșterii economice, a consumului și scăderea producției industriale sunt alte probleme cu care se va confrunta România în acest an, spune analistul economic Adrian Negrescu.

Inflația, coșmarul românilor pe care i-a sărăcit

„Inflația asta pe care noi am simțit-o în ultimii trei ani de zile a tăiat vreo 40% din puterea de cumpărare la majoritatea populației. Adică valoarea banilor pe care oamenii îi câștigă s-a redus cu aproape 40% în ultimii trei ani”, explică Negrescu.

Și veștile proaste nu se opresc aici. Dacă autoritățile mizează pe scăderea inflației, Adrian Negrescu vede, la fel ca și experții Băncii Naționale, o creștere, cel puțin în primele trei sau patru luni ale anului. Noile măsuri fiscale, scumpirea carburanților și mai ales menținerea prețurilor la energie nejustifict de sus sunt principalele cauze ale acestei intensificări.

„S-ar putea ca inflația să vină, să se întoarcă pe la un 7-8%. Abia din a doua parte a anului, doar dacă toate lucrurile se reașează din punct de vedere fiscal, economic, dacă însuși statul renunță la măsurile aberante de plafonare a prețului la energie și gaze la un nivel incredibil de mare raportat la prețurile actuale din piață, doar atunci ar putea coborî sub 4-5%. Atenție, la alimente inflația a fost mereu mai mare, anul trecut a fost spre 25-30%, de aici și scumpirile uriașe ale alimentelor, total nejustificate”, mai spune Negrescu.

Multe speranțe, puține certitudini

Există, așadar, prea puțin loc pentru speranță, iar singura certitudine e că prețurile vor continua să crească.

„Sunt prea multe speranțe și prea puține certitudini în ceea ce privește inflația în România. I-aș întreba pe politicieni de ce oare în România avem o inflație dublă față de cea din zona euro? De ce în zona euro inflația a putut să coboare la 2,9% în luna decembrie și la noi este în continuare la 7%? Oare ce fac celelalte țări din Uniunea Europeană mai bine decât facem noi de am ajuns să avem a doua cea mai mare rată a inflației din Uniunea Europeană?”, mai spune expertul.

În opinia sa, s-a ajuns deja la situația în care prețurile nu mai pot crește la fel de mult ca în anii anteriori, dar nu pentru că guvernele care s-au succedat din 2019 încoace ar fi făcut ceva pentru asta. În acest caz, explicația este mult mai simplă. Pe lângă faptul că inflația nu mai e una cu două cifre, prețurile au ajuns atât de sus încât mulți producători nici nu mai reușesc să își vândă marfa.

De altfel, spune el, s-a ajuns să avem o asemenea inflație, a doua la nivelul Uniunii Europene, tocmai pentru că statul nu numai că nu a luat măsurile care se impuneau, dar a și profitat din plin de pe urma inflației.

Se vor înmulți falimentele

Iar veștile proaste nu se opresc deloc aici. Din cauza noilor măsuri fiscale și a creșterii impozitelor, numărul firmelor românești mici și medii care vor avea probleme va crește și mai mult. În următoarele luni se va vedea întreaga dimensiune a dezastrului, apreciază expertul.

„Sunt aproape 150.000 de companii cu probleme în momentul de față. Numărul companiilor aflate în insolvență va crește semnificativ pentru că vom simți, pas cu pas, efectul creșterilor de taxe care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Triplarea, practic, a impozitului pe cifra de afaceri la micro-întreprinderi va face victime pe scară rulantă în acest domeniu. Iar statisticile de la Registrul Comerțului vor arăta, probabil în următoarele luni, mai ales în primăvară, cel mai bine, dimensiunea dezastrului economic, mai ales în această zonă slab capitalizată, cum este zona micro-întreprindelor”, adaugă Negrescu.

Totuși, spune el, nu ar trebui să ne așteptăm la o creștere imensă a numărului șomerilor. În viziunea lui Adrian Negrescu, nu șomajul, ci veniturile mici, sub media UE, vor continua să fie problema de nerezolvat și în 2024.

„E greu să avem un șomaj mare în România în condițiile în care avem un necesar, o lipsă de forță de muncă majoră în multe industrii. Suntem chiar în situația de a nu avea destui angajați cât să susțină economia la nivelul la care e în prezent. Adică, dacă vor fi dați oameni afară din companiile mici, în principal, probabil aceștia își vor găsi repede de lucru în companii mai mari sau în companii care rezistă mai bine în actuala conjunctură economică. Nu șomajul e problema în România, ci salariile mici sunt problema și, acolo, din păcate, reușim cu talent să îngropăm practic tot ce înseamnă putere de cumpărare a românilor prin această inflație și prin aceste taxe salariale care sunt, în continuare, cele mai mari din Europa raportate la venit. Și mă refer aici la salariul minim pe economie”, adaugă Negrescu.

Dacă IMM-urile vor fi lovite în plin, celelalte companii vor încerca să se adapteze și să găsească soluții pentru a supraviețui, uneori la limita sau dincolo de limita legală. În plus, investițiile pe care multe companii ar fi vrut să le facă vor fi amânate sau anulate din cauza climatului neprietenos economic.

„În restul economiei, cuvântul de ordine va fi dezintermedierea. Adică firmele vor încerca să își conserve dimensiunea business-ului la nivelul care este în momentul de față, vor ezita să facă investiții, vor ezita să se angajeze în noi relații comerciale de teamă că efectele inflației, efectele crizei economice, efectele scăderii vânzărilor, semnificative pe multe ramuri economice, se vor vedea cu putere în 2024”, mai spune el.

Soluții la limita legalității

Un fenomen interesant va apărea în paralel.

Analistul economic Adrian Negrescu explică despre ce este vorba: „E vremea restructurării business-ului pentru multe companii, inclusiv pentru companiile mari, acolo unde multe companii care depășesc de exemplu 50 de milioane de euro cifră de afaceri, se vor sparge, probabil, în acest an, în mai multe companii, pentru a evita, practic, acel impozit infam de 1% pe cifra de afaceri pe care Guvernul l-a dispus din pix și care n-are niciun fel de efect economic pozitiv în industria românească decât negativ. Iar fărâmițarea companiilor mari se va simți probail în 2024.”

Poate părea paradoxal, dar în noianul de vești proaste își fac loc și câteva bune. Sau măcar neutre.

„2024 aduce și vești bune. Vestea bună este că nu ne vom aștepta la schimbări fundamentale care să ne bulverseze viața. Adică creștere de taxe, creștere de impozite, creșteri de dobânzi la credite, tot felul de surprize financiare care să ne dea peste cap viața noastră de zi cu zi. Va fi un an de acalmie și cred că din această acalmie fiecare va reuși să se adapteze și să tragă foloase ca să zic așa. Ne va fi mai bine decât în 2023 și 2022, ani în care inflația și-a făcut de cap în România la un nivel fără precedent în ultimii 30 de ani”, încheie Adrian Negrescu.