Chisăliță: Activitatea ANRE ar trebui evaluată. Un mare furnizor de energie are datorii mai mari decât cifra de afaceri
0Unul dintre cei mai mari furnizori de energie din România riscă să intre în insolvență, din cauza neîncasării compensațiilor de la stat prin sistemul de plafonare și a blocajului creat de ANRE.
„Evaluarea ANRE ar trebui să fie o mega prioritate, deoarece această instituție, a căror acțiuni sau lipsă de acțiuni nu crează doar cheltuieli imense, ci deciziile acestora afectează sistemul energetic, falimentează companiile din energie, dar mai ales este un factor de potențială creștere viitoare a prețurilor și chiar contribuie indirect, prin platforma informatică, la abuzurile ale unor furnizori asupra consumatorilor”, punctează expertul în energie Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Potrivit acestuia, „ANRE, care a blocat orice plată a compensărilor în ultimele 12 luni, riscă să arunce piața de energie într-un mare blocaj, putând determina intrarea în insolvență a unuia dintre cei mai mari furnizori de energie, cu peste 1 milion de clienți, care ar trebuie să fie trecuți în FUI. Această situație ar putea determina un blocaj financiar imens și ar arunca în aer prețurile, dar riscă să creeze și insecuritate în alimentarea cu energie a consumatorilor”.
Expertul a extras datoriile companiilor de furnizare a energiei electrice pe perioada plafonării prețului la energie, cu date doar până în anii 2023, deși recordul datoriilor a fost înregistrat în anul 2024, „an în care nu s-a achitat mai nimic din datoria imensă pe care o avea statul către companiile de furnizare”.
Raportul între datoria înregistrată și cifra de afaceri la câteva din companiile de furnizare a energiei electrice
Datoria înregistrată de companiile de furnizare a energiei electrice în anul 2023
În perioada decembrie 2024 - 23 ianuarie 2025 ANRE a trimis spre plată Ministerului Energiei şi Ministerului Muncii - Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS) doar 327 milioane de lei, în condițiile în care Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER) a prezentat că restanțele statului au depășit 8 miliarde de lei din schema de plafonare a energiei. Adică ANRE a transmis spre plată într-un an de zile 4% din totalul datoriei.
„Atitudinea ANRE poate pune în pericol eventuala continuare a schemei de plafonare în condițiile în care întârzierile la plată depășesc 8 miliarde de lei, conform Asociației Furnizorilor de Energie din România”, precizează expertul în energie.
De curând Asociația Prosumatorilor și a Comunităților de Energie a arătat că cheltuielile de funcționare al ANRE face ca fiecare Român să achite anul 50 lei.
„ANRE are cheltuieli uriașe”, care se răsfrâng în facturi
Conform Asociației Energia Inteligentă costurile directe și indirecte care le generază activitatea ANRE înseamnă în fapt creșteri ale facturii la gaze cu cca. 2%. Apreciem, intolerabilă replica că ANRE are dreptul să facă aceste cheltuieli uriașe, deoarece acestă instutuție se autofinanțează. Autofinanțarea invocată, înseamnă în fapt, prețuri mai mari la gaze și energie electrică achitat de consumatori.
„Având în vedere câteva din acțiunile ANRE:
• lipsa pregătirii liberalizării pieței de gaze și energie electrică;
• întârzierea cu 1 an a plăților către furnizorii de energie electrică, cu punerea în pericol a eventualei continuării schemei de plafonare;
• riscul intrării în insolvență, urmare a faptului că ANRE a întârziat validarea efectuării plăților, al unuia din cei mai mari furnizori de energie electrică din România, cu punerea în pericol al alimentării a peste 1 milion de consumatori de energie electrică;
• oferte înșelătoare către consumatorii casnici, prin comparatorul de prețuri;
• punerea în pericol a investițiilor în rețele ca urmare a lipsei respectării legii privind recunoașterea costurilor realizate de operatori;
• favorizarea de prețuri mai mari în facturile românilor, prin recunoașterea unor costuri mai mari la nivelul furnizorilor,
considerăm că se impune o restructurarea urgentă a acestei instituții cu scopul eficientizării activității, profesionalizării, depolitizării, reducerii cheltuielilor și asigurarea cadrului necesar funcționării pieței de gaze și a unui preț corect la consumatorii finali”, încheie Dumitru Chisăliță.