Cererea globală de aur a atins 1.206 tone. Ce țări au cumpărat cele mai mari cantități
0Cererea globală de aur în primul trimestru din 2025 a atins 1.206 tone, după ce s-a majorat cu 170% în ultimul an, conform celor mai recente date ale Consiliului Mondial al Aurului.
În această perioadă, însă, prețul aurului a avut parte de o majorare de 38%, 2024 fiind al șaselea cel mai bun an privind creșterea prețului aurului din secolul XXI. Creșterea semnificativă a prețului aurului se datorează unor schimbări importante pe plan internațional, atât în ceea ce privește comportamentul investitorilor, cât și cel al băncilor centrale.
Când vine vorba despre investitorii individuali, care de cele mai multe ori sunt cumpărători de lingouri și monede de aur, dar și de ETF-uri de aur, cererea globală pentru aurul de investiții s-a majorat cu 170% în ultimul an. Principalele surse privind creșterea spectaculoasă a cererii pentru aurul de investiții fizic sunt Europa și Asia. După un an în care europenii se concentrau mai mult pe vânzarea lingourilor și a monedelor de aur, pe fondul incertitudinilor politice și economice privind războiul comercial al SUA, suntem martorii unei schimbări a comportamentului investitorilor.
„Această tendință se observă inclusiv în România. În cazul Tavex, avem parte de o creștere de aproape 65% a cantității de aur vândută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu anul trecut. Cele mai semnificative creșteri sunt prezente în cazul produselor cu greutăți mai mici (de până în cinci grame), deși vedem creșteri de-a lungul întregului nostru catalog de produse. De aici putem deduce că, deși prețul aurului a avut parte de o creștere rar întâlnită, românii au încercat în continuare să obțină expunere pe aurul de investiții fizic, pentru diverse scopuri: randamente mai mari în ultimii doi - trei ani, diversificare, protecție împotriva inflației”, spune Victor Dima, Managerul Departamentului de Trezorerie Tavex România.
În pofida acestor creșteri, în continuare cererea pentru produse cu gramaje mari (de peste 20 de grame) este mai ridicată decât cea pentru produsele mici. Motivul principal constă în faptul că marjele de preț în cazul produselor mai mari sunt mai reduse, deoarece costurile producătorilor sunt fixe și acestea ajung să reprezinte un procent mai mic din prețul final al produselor mari decât în cazul celor de un gram.
„Aurul pe hârtie” câștigă teren
Totodată, investitorii globali au reînceput să opteze pentru aur prin ETF-uri. Aceste instrumente permit investitorilor să cumpere aur fără să îl dețină fizic. Se mai numește și „aur pe hârtie”, întrucât investitorul deține doar o hârtie care dovedește că există o anumită cantitate de aur pe numele acestuia. Astfel, activele deținute de aceste fonduri au crescut cu 333% în ultimul an. Cele mai semnificative investiții au provenit din America de Nord – preponderent Statele Unite – respectiv din Asia. În cazul Asiei, China este cea mai mare piață de ETF-uri de aur, fondurile chineze reprezentând 80% din totalul acestor fonduri asiatice.
Totuși, chiar și cu această creștere a activelor deținute de ETF-urile de aur, aceste fonduri reprezintă doar 8% din totalul activelor deținute de ETF-urile globale. În perioada 2010-2011, când prețul aurului a atins un record de aproape 2.000 de dolari pe uncie troy, fondurile de aur reprezentau peste 11% din totalul activelor deținute de ETF-uri la nivel global.
Per total, tendința globală este de a alege produse cu purități mai mari, care să aibă marje de preț mai mici. Avantajul principal al acestor produse este obținerea mai rapidă și mai consistentă de profit, întrucât prețul produsului la revânzare (fie lingouri sau monede mai mari, ori participații în fondurile de aur) este mult mai apropiat de cel de piață, având marje mult mai mici.
Țările care au cumpărat cel mai mult aur
În ceea ce privește băncile centrale, acestea continuă tendința de achiziție a aurului pe întregul mapamond. În primele trei luni ale acestui an, instituțiile monetare ale lumii au achiziționat o cantitate netă de aur de 243,7 tone de aur. Deși în scădere cu 21% față de primul trimestru din 2024, menținerea acestui nivel de achiziții ar face și din anul 2025 un an record de achiziții de aur din partea băncilor centrale.
Cele mai mari achiziții au fost realizate de Banca Națională a Poloniei, 48,6 tone de aur. Astfel, planul Guvernatorului BNP, Adam Glapinski, de a mări cota rezervelor de aur în totalul rezervelor băncii la 20% a fost un succes. Chiar mai mult decât atât, BNP a continuat să achiziționeze aur și în luna aprilie (12,4 tone de aur), crescând ponderea aurului la peste 22% din rezervele băncii. Astfel, Banca Națională a Poloniei este a XII-a bancă centrală în materie de rezerve de aur, cu 509 tone, depășind inclusiv Banca Centrală Europeană, emitentul monedei euro.
Alte achiziții semnificative au fost realizate de China (12,8 tone), Kazahstan (6,5 tone), Cehia (5 tone), Turcia (4,1 tone) și India (3,4 tone).
În ceea ce privește rezervele de aur ale României, acestea se ridică la 103,6 tone, fără prospecte de extindere a acestora cel puțin în următoarele 12 luni.