Ce păţeşte România dacă revine drahma
0În timp ce analiştii externi susţin că ieşirea Greciei din zona euro ar provoca haos pe toate pieţele, cei locali afirmă că România nu va fi afectată.
Ieşirea Greciei din zona euro ar provoca pe termen scurt haos, cu efecte semnificative atât pe plan local, cât şi în economia mondială, problemele pornind de la sarcina aproape imposibilă de a pune în circulaţie suficient de rapid noua drahmă, potrivit unei analize Reuters. În plus, pagubele ar fi catastrofale în sistemul financiar.
Dacă se va lua decizia ieşirii Greciei din zona euro, noile bancnote nu ar putea fi imprimate suficient de repede. „Ar fi haos. Băncile s-ar prăbuşi şi ar trebui naţionalizate. Nu ai mai putea plăti decât în cupoane. Există o singură presă în toată Grecia, la un muzeu din Atena, şi nu mai funcţionează", explică Marios Efthymiopoulos, profesor la Universitatea Johns Hopkins, potrivit Reuters. Pe plan internaţional, pagubele financiare generate de ieşirea Greciei din zona euro ar depăşi de câteva ori costul ajutoarelor externe acordate în prezent statului elen. În acest context, va reuşi România să rămână imună la un posibil cutremur generat de statul elen pe pieţe?
„Băncile sunt bine capitalizate"
În ciuda previziunilor sumbre în cazul în care Grecia va reveni la drahmă, analiştii locali susţin că piaţa românească va rezista. Chiar în condiţiile în care băncile cu capital grecesc controlează aproximativ 13% din activele sistemului bancar din România, cele mai mari instituţii de credit elene fiind prezente şi în România prin Bancpost, Alpha Bank, Piraeus Bank, Banca Românească, Emporiki Bank şi ATE Bank. Mai mult, aceste bănci deţin cea mai mare pondere din totalul capitalului, aproximativ 30%.
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale (BNR), a încercat să alunge orice temere privind un posibil impact negativ, argumentând pentru CNBC.com că subsidiarele locale ale băncilor greceşti sunt bine capitalizate, iar rata medie de solvabilitate a sistemului depăşeşte 14%. De asemenea, Cristian Popa, viceguvernatorul BNR, a declarat că nu se remarcă ieşiri semnificative de capital străin sau de retrageri de depozite din bănci. Cu toate acestea, economiştii băncii centrale îşi menţin îngrijorarea şi monitorizează atent fiecare flux de capital. „Principala noastră grijă este să prevenim, pe viitor, o posibilă dezintermediere dezordonată a subsidiarelor din România ale băncilor străine", a arătat Popa.
Leul, sub presiune
Săptămâna trecută, când partidele politice din Grecia au eşuat în formarea unui guvern, leul s-a depreciat semnificativ în raport cu euro din cauza temerilor privind soarta statului elen. În condiţiile în care Grecia ar ieşi din zona euro, impactul ar fi şi mai mare. „Nu văd decât o reacţie generală la nivel regional, cu presiuni pe monede", a declarat Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank. Referitor la deprecierea recentă a leului, Van Groningen a arătat că monitorizează atent situaţia şi impactul trendului asupra consumatorilor.
"Ar fi haos. Băncile s-ar prăbuşi şi ar trebui naţionalizate.''
Marios Efthymiopoulos profesor la Universitatea Johns Hopkins
"Suntem îngrijoraţi de ce s-ar putea întâmpla de acum înainte.''
Cristian Popa viceguvernator BNR