Ce înseamnă „recesiunea tehnică” și de ce România nu resimte încă o criză ca în 2009-2010. Explicațiile profesorului Bogdan Glăvan
0România a intrat oficial în recesiune tehnică, după două trimestre consecutive de scădere economică, arată datele revizuite ale Institutului Național de Statistică. Deși termenul amintește de criza suferită în perioada 2009-2010, profesorul de economie Bogdan Glăvan explică, pentru „Adevărul”, de ce situația actuală este fundamental diferită, dar și ce riscuri ascunde această frânare bruscă a economiei.
Eticheta de „recesiune tehnică” apare în momentul în care o economie înregistrează scăderi în două trimestre consecutive. Dincolo de definiția de manual, profesorul Glăvan atrage atenția că acest termen este unul convențional. Mult mai importantă decât eticheta în sine este tendința de fond: economia României a încetat să mai funcționeze la potențialul său și stagnează de o perioadă lungă.
„Recesiunea tehnică este un termen convențional care definește două trimestre consecutive de scădere economică. Nu acesta este însă lucrul cu adevărat relevant. Relevant este faptul că această recesiune tehnică survine în lanț, de fapt se adaugă unei evoluții din ce în ce mai proaste din ultimii ani, în care creșterea economică s-a apropiat, practic, de zero. După pandemie, economia și-a revenit în 2021, după care, începând cu 2022 și mai ales în 2023, 2024 și 2025, ritmul de dezvoltare a tot scăzut, iar acum s-a apropiat de zero. Iar în acest an probabil vom avea o creștere economică la final, însă ea este nereprezentativă, pentru că, în realitate, în structura economiei, majoritatea firmelor și a oamenilor suferă”, explică Bogdan Glăvan.
De ce nu este o criză vizibilă, ca în 2009-2010
Mulți români se întreabă de ce, dacă suntem în recesiune, nu vedem aceleași efecte devastatoare ca în criza financiară precedentă: șomaj masiv și prăbușirea nivelului de trai. Bogdan Glăvan oferă răspunsul: banii europeni.
„Dacă nu am avea acest ajutor extern, am fi într-o criză similară cu cea din 2010. Dacă ne uităm la cât de mult se contractă volumele, producția, veniturile multor cetățeni și firme, vedem că trec printr-o perioadă foarte grea. Efectul global este salvat strict de fondurile europene. Nu este la fel de grav tocmai pentru că avem o compensare. Avem un impuls extern care compensează greutățile interne, iar acest impuls este ajutorul extern. Dacă cineva îți dă bani, ai ce să mănânci chiar dacă nu ai loc de muncă. Pe scurt, asta e situația. Nu faci foamea fiindcă primești un ajutor. Dacă nu l-ai primi, ai avea o problemă serioasă. În 2010, România nici nu începuse efectiv să acceseze fondurile structurale. Era abia la început. România era, cum s-ar spune, pe picioarele ei. Astăzi nu este pe picioarele ei. Este ținută într-o plasă de siguranță prin acest ajutor extern semnificativ”, detaliază profesorul.
Economia reală „a frânat”
Profesorul Glăvan calculează că, în absența fondurilor europene, România ar fi înregistrat o prăbușire economică de 4%. Practic, recesiunea tehnică actuală este varianta „ușoară” a unei crize care, fără fondurile UE, ar fi fost mult mai dură.
„Fenomenul de fond rămâne însă acela că economiei i s-a pus frână. Economia României ar fi trebuit să accelereze după pandemie, mai ales că am accesat cele mai mari ajutoare externe din istorie. Ar fi trebuit să fie în accelerare, nu în frânare”, avertizează economistul.
„Dobânzile sunt mari pentru că avem inflație mare”
Întrebat dacă Banca Națională ar trebui să intervină prin reducerea ratei dobânzii de politică monetară pentru a da un impuls economiei, profesorul Glăvan a explicat că scadărea economiei nu are legătură cu decizia pur administrativă de reducere a dobânzilor:
'Nu, pentru că nu există o legătură directă între recesiunea tehnică și decizia administrativă asupra dobânzilor. Dobânda este, în esență, un fenomen de piață. Politicienii vor întotdeauna dobânzi mai mici, dar nu contează doar ce spune banca centrală sau guvernul. Dacă dobânzile scad artificial și oamenii simt că își pierd economiile, retrag banii din bănci. Am văzut asta în SUA și în Marea Britanie, în cazul guvernului condus de Liz Truss, care a rezistat foarte puțin. Piețele reacționează imediat. În România dobânzile sunt mari pentru că avem inflație mare și pentru că România este percepută ca o țară riscantă. Nu doar politic, ci prin prisma politicilor publice. România are un deficit bugetar mare și finanțe publice dezechilibrate".
În opinia sa, în dobânzile ar putea scădea doar după ce inflația se va reduce.
„Investitorii cer dobânzi mai mari tocmai pentru a compensa acest risc. Singura soluție este reducerea deficitului bugetar și scăderea inflației. Abia atunci vom vedea, probabil chiar mai repede decât ne așteptăm, o scădere naturală a dobânzilor”, a conchis Bogdan Glăvan.
Potrivit Institutului Național de Statistică, în trimestrul 4 din 2025, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a scăzut cu 1,9%. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2024, Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere cu 1,6%.
De asemenea, INS a rectificat semnificativ datele anunțate anterior, cu scăderi de -0,4% pe primele două trimestre ale anului 2024, fiind înregistrată și în acea perioadă recesiune tehnică. De asemenea, primul trimestru al anului 2025, anunțat inițial cu o creștere de 0,1%, a fost rectificat la -0,6%.