Ce impact va avea o nouă majorare a salariului minim

Noul program de guvernare prevede că salariul minim va creşte la 2.000 de lei de la 1 ianuarie 2018, urmând să ajungă la 2.400 lei în 2020. Analiştii consideră însă că multiplele majorări vor avea efecte negative pe termen scurt, iar pe termen lung pot fi pozitive mediului de afaceri doar într-un anumit context propice.

Programul de guvernare 2017-2020 prezentat de către noul guvern propune o serie de modificări, una din cele mai importante fiind majorarea salariului minim. Acesta urmează să crească, potrivit programului, la 2.000 lei în 2018, 2.200 lei în 2019 şi 2.400 lei în 2020.

Pentru cei cu studii superioare, salariul minim va fi diferenţiat, de 2.300 lei în 2018, 2.640 lei în 2019 şi 3.000 lei în 2020. În prezent, salariul minim brut este de 1.450 de lei pe lună.

Efecte negative                           

Potrivit unui studiu de impact realizat de Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar-Bancari din România (AAFBR) şi lector la Institutul Bancar Român, pe termen scurt, efectele majorării salariului minim sunt vizibile cu preponderenţă la nivel microeconomic, şi sunt mai degrabă negative. „Mă aştept la persistenţa efectelor negative pe termen scurt cauzate de majorarea nesustenabilă a salariului minim: descurajarea antreprenoriatului, accentuarea diferenţelor dintre firmele mari şi cele mici, creşterea şomajului în rândul tinerilor”, arată studiul realizat de Guda.

De asemenea, pe termen mediu-lung (3-5 ani) efectele sunt vizibile cu preponderenţă la nivel macroeconomic şi pot fi pozitive mediului de afaceri doar într-un anumit context propice. „Din păcate, realitate ultimilor zece ani ne indică lipsa fundamentelor structurale care să susţină propagarea unor posibile efecte pozitive pe termen mediu-lung (creşterea consumului care să antreneze avansul sustenabil al producţiei interne, fundamentată pe un management financiar solid). În concluzie, majorarea repetată a salariului minim generează efecte negative pe termen scurt care vor persista în dauna efectelor pozitive improbabile pe termen mediu-lung”, a declarat Iancu Guda.

Tinerii suferă

Una dintre consecinţele negative pe termen scurt ale majorării salariului minim va fi creşterea şomajului în rândul tinerilor, consideră Guda. Asta în condiţiile în care aceştia reprezintă segmentul cu experienţă cea mai redusă din forţă de muncă. Conform datelor Eurostat, deşi rata generală a şomajului din România este una dintre cele mai scăzute din UE, situaţia arată mult mai prost dacă ne concentrăm doar asupra categoriei de vârstă 20-25 de ani, unde România înregistrează al treilea cel mai ridicat nivel, respectiv 24,2%. Deşi somajul ridicat în rândul tinerilor poate fi determinat şi de inelasticitatea ofertei de muncă (aşteptările destul de ridicate ale tinerilor educaţi), creşterea salariului minim pe economie ridică o barieră dificilă pentru tinerii din micile oraşe, care generează oricum acest fenomen.

12 majorări în 8 ani

În ultimii opt ani, salariul minim pe economie a fost majorat deja de 12 ori. Astfel, el a crescut mult mai rapid decât nivelul productivităţii medii, ponderea acestuia în salariul mediu brut înregistrat la nivelul economiei crescând de la 27% în anul 2008, până la 43% în anul 2016, se arată

„Această dinamică confirmă faptul că majorările consecutive ale salariului minim pe economie s-au realizat într-un ritm foarte accelerat, care nu a fost susţinut de evoluţia corespunzătoare a productivităţii înregistrate la nivelul mediului de afaceri”, declară Iancu Guda.

Sursa: Grafic realizat de Iancu Guda