Ce este „Kurzarbeit“, modelul de muncă redusă şi flexibilă folosit în Germania şi pe care îl cer antreprenorii în România

România ar putea lua în considerare aplicarea sistemului de muncă redusă şi flexibilă „Kurzarbeit“ al nemţilor pentru ca piaţa muncii să treacă aproape fără dificultăţi peste criză.

Introducerea sistemului de muncă flexibilă, Kurzarbeit, este pentru România absolut necesară, mai ales prin prisma faptului că perioada de acordare a indemnizaţiei de şomaj tehnic suportată de stat se apropie de sfârşit, susţin investitorii germani şi români membri ai Camerei de Comerţ Româno-Germane (AHK). 

Un chestionar referitor la efectele pandemiei COVID-19 asupra mediului de afaceri, cel de-al treilea realizat de AHK România, în perioada 22 – 24 aprilie 2020, arată că vocile din cadrul comunităţii de business româno-germane care solicită o relaxare a restricţiilor pentru economie s-au înmulţit.

„Economia românească este cu spatele la zid şi are nevoie de aer, pentru a putea respira – are nevoie cel puţin de o perspectivă clară, pentru a redobândi încredere şi speranţă şi pentru a putea începe pregătirile pentru repornirea activităţii. Atmosfera este apăsătoare”, spune Sebastian Metz, director general AHK România.

Ce este „Kurzarbeit”

„Kurzarbeit” înseamnă „muncă redusă” şi flexibilă şi este un model pe care îl aplică cu succes economia Germaniei, pentru a evita concedierile, ca soluţie de depăşire a actualei crize.

Munca cu timp redus presupune un parteneriat între angajatori, stat şi salariaţi, cu avantaje pentru toate părţile implicate: salariaţii îşi păstrează contractele de muncă şi pot lucra cu timp redus, angajatorii beneficiază de munca salariaţilor, însă doar în măsura în care aceasta este necesară, iar statul contribuie în multe cazuri cu o sumă care este mai mică decât ajutorul de şomaj pe care l-ar suporta în cazul concedierii şi evită concedierile. În afară de asta, acest concept ar ajuta mai ales firmele mici şi mijlocii să iasă cu bine din această criză.

Mai precis, angajaţii lucrează pe o anumită perioadă de timp mai puţin sau chiar deloc. Angajatorul, împreună cu angajatul, decide procentul cu care scade timpul de lucru, iar angajatul primeşte proporţional salariul care ar trebui scutit de taxe şi statul preia parţial diferenţa până la salariul întreg.

„Considerăm oportun şi necesar ca România să se orienteze spre modele aplicate cu succes în alte state membre UE, cum ar fi Germania, în vederea combaterii efectelor actualei pandemii. În acest sens s-a exprimat şi Comisia Europeană care propune implementarea modelului Kurzarbeit la nivel european”, spunea recent Sebastian Metz.

Milioane de germani recurg la „Kurzarbeit”

Autorităţile germane se aşteaptă ca un număr record de 2,15 milioane de persoane să recurgă în acest an la un program de lucru mai scurt recurgând la „Kurzarbeit”, în condiţiile în care pandemia de coronavirus provoacă haos pe piaţa muncii.

„Ipoteza de bază este că 2,15 milioane de dosare vor beneficia de suplimentul pentru Kurzarbeit”, arată un document al Ministerului Muncii din Germania consultat de Reuters, potrivit Agerpres.

Ministerul Muncii din Germania se aşteaptă ca un număr suplimentar de 1,15 milioane de muncitori să solicite suplimentul pentru Kurzarbeit ca urmare a coronavirusului, aceştia urmând să se adauge celor un milion de dosare care ar fi beneficiat de supliment în conformitate cu legea actuală.

Autorităţile de la Berlin prognozează că decizia de a relaxa normele pentru companiile care vor să solicite includerea în programul Kurzarbeit va costa Oficiul federal pentru Muncă aproximativ 10 miliarde de euro. Însă Oficiul federal pentru Muncă a acumulat rezerve financiare record în valoare de aproximativ 26 miliarde de euro, care pot fi utilizate pentru a finanţa programul Kurzarbeit.