Ce a adus bun şi rău reducerea TVA la alimente

Reducerea TVA la alimente de la 24% la 9% începând cu 1 iunie 2015 a generat o creştere a consumului populaţiei în acest an, evoluţie care a influenţat pozitiv şi Produsul Intern Brut (PIB), dar a determinat şi o „spălare“ a pieţei negre.

Scăderea TVA la alimente a avut ca efect imediat creşterea consumului de produse alimentare şi băuturi nealcoolice. Datele furnizate de marii retaileri imediat după aplicarea măsurii de relaxare fiscală arătau o creştere a vânzărilor (ca volum), însă această tendinţă nu a fost confirmată de unii producători. Totuşi, datele oficiale anunţate de Institutul Naţional de Statistică indicau o creştere a consumului de alimente cu 22% în iunie şi cu 23,1% în iulie faţă de aceleaşi perioade din 2014.    

Tot retailerii au făcut în luna noiembrie şi un calcul al preţului lunar al coşului de cumpărături şi au constatat că valoare acestuia a scăzut de la 308,5 lei la 271,9 lei. Acest lucru a fost pus pe seama reducerii TVA de la 24% la 9%, fiind vorba de o scădere a preţurilor cu 12,1%.

În perioada imediat următoare după intrarea în vigoare a reducerii TVA la alimente s-a observat o scădere mai accentuată a preţurilor în sectorul comerţului modern faţă de zona comerţului tradiţional. Iar asta pentru că imediat după anunţarea măsurii, în aprilie 2015, Guvernul Ponta a demarat o campanie de monitorizare a marilor retaileri pentru ca aceştia să nu majoreze preţurile înainte de reducerea TVA pentru ca apoi să le scadă şi să ajungă la nivelul anterior. 

Efectele reducerii TVA - albirea pieţei

La anunţarea deciziei de scădere a TVA la alimente, Victor Ponta, premierul de la acea vreme, spunea miza măsurii nu este numai creşterea consumului, dar şi reducerea evaziunii fiscale în sectorul produselor alimentare. Mai exact, că o cotă mai mică de TVA îi va determina pe unii comercianţi să-şi albească afacerile şi să nu mai activeze „la negru“. 

Un prim efect al acestei mize a fost imediat. Mare parte din producătorii care lucrau „la gri“ şi „la negru“ au început să-şi fiscalizeze activitatea. Şi asta atât pe fondul scăderii TVA, dar şi a controalelor repetate ale agenţilor Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF).

În august 2015, la două luni după scăderea TVA, Sorin Minea, preşedintele patronatului din industria alimentară Romalimenta, sesiza că o mare parte a cumpărătorilor s-au orientat către produse din zona fiscalizată, explicând că preţul preparatelor din zona fiscalizată s-a apropiat de cel al produselor făcute la negru. Minea se referea în special la piaţa produselor şi preparatelor din carne, unde evaziunea fiscală ajungea şi la 50% din întregul sector. Pe acest fond, însă, evaziunea fiscală la legume şi fructe a rămas o problemă.

Dacă la produsele comercializate prin marile reţele de comerţ modern se încasează TVA, în zona pieţelor, preţul legumelor şi fructelor rămăsese neschimbat, ba mai mult, la anumite produse a crescut.

Specialiştii din zona agro-alimentară spun că acest lucru este posibil pentru că nu toţi fermierii îşi vând produsele prin reţele specializate. „La carne este posibilă o reducere a evaziunii fiscale pentru că 85-90% din producătorii români din industria alimentară îşi vând produsele  prin marile reţele de retail“, declara în august Dragoş Frumosu, preşedintele Sindicatelor din Industria Alimentară.

„Avem probleme la legume-fructe. Nu la marii producători, ci la ceea ce vine din import. Micii vânzători din piaţă vând legumele şi fructele din import cu preţuri similare cu perioada în care TVA era de 24%. Se vede că importatorii bagă în buzunar diferenţa de TVA, până la 9%“, mai spunea Frumosu. 

Efecte şi în industria turismului

Introdusă în plin sezon de concedii, decizia de scădere  a TVA s-a resimţit pozitiv şi pe piaţa de turism. Pachetele de vacanţă au înregistrat şi ele reduceri considerabile. Operatorii din turism au avut şi ei motive să fie mulţumiţi de scăderea fiscalităţii. În acest sector reducerile vin din mai multe zone. Din reducerea TVA la alimente scăderile vin pe pachetele de turism care includ şi mesele zilnice. Aici, spun operatorii din turism, pachetul, în special all inclusive beneficiază de reducerea de 9% şi în cazul băuturilor alcoolice pentru că el este cumpărat ca un serviciu turistic complet.

În altă ordine de idei, introducerea voucherelor de vacanţă va aduce turişti în plus. Şi asta pentru că fiscalizarea voucherului cu 16% le va permite mai multor angajatori să emită acestz instrument de plată. Şi asta nu e tot. Aceste măsuri fiscale cumulate pot conduce şi ele la albirea pieţei. Din moment ce pe zona fiscalizată va creşte numărul de turişti, cei care lucrau la negru vor fi tentaţi şi ei să se lainieze zonei de legalitate.

Scăderea TVA a condus la dezinflaţie

Reducerea TVA a determinat scăderea preţurilor la alimente şi a împins totodată rata inflaţiei în teritoriu negativ. Dacă în iulie 2015 acesta era de minus 1,%, în august a ajuns la minus 1,9%.

„Rata anuală a inflaţiei IPC este anticipată la valori negative până în mai 2016, va reveni la valori pozitive, dar inferioare, până la sfârşitul anului 2016, intervalului ţintei şi a reintra în interiorul acestuia (2,5% plus/minus 1 punct procentual – n.r.) începând cu trimestrul I din 2017. În cea mai mare parte a intervalului de prognoză, rata anuală a inflaţiei va fi marcată de reducerile succesive ale cotei TVA“, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferinţa de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflaţiei, din august 2015. 

Isărescu preciza că dezinflaţia s-a mai accentuat în iulie pentru că BNR a calculat un indicator de transmisie a reducerii TVA la alimente de 60% în scăderea preţurilor, însă în realitate a fost mult mai mare. Pe acest fond, de creştere al consumului în urma reducerii TVA, Guvernul Ponta a avut punct de plecare şi pentru alte relaxări fiscale, care însă vor intra în vigoare pdin prima lună a lui 2016.