Câți români sunt pregătiți în caz de cutremur: Mulți n-ar avea nici bani de mâncare

Un studiu realizat în septembrie 2023 de IRES la solicitarea UNSAR arată cât de pregătiți sunt românii în caz de cutremur sau alte dezastre naturale care le-ar distruge complet locuința și bunurile.

Potrivit studiului, doar 11% dintre români ar putea face față din punct de vedere financiar costurilor cu repararea sau înlocuirea bunurilor afectate de un potențial dezastru care le-ar afecta locuința.

Totodată, 80% dintre respondenți au declarat că știu ce ar trebui să facă în caz de cutremur pentru a se proteja și a rămâne în siguranță, arată același studiu. Un procent similar consideră și că locuința lor este rezistentă și foarte rezistentă în situația producerii unui cutremur.

În același timp, doar 30% dintre români dețin un kit de prim-ajutor pe care l-ar putea folosi dacă ar avea loc un cutremur.

„De Ziua Internațională pentru Reducerea Riscurilor la Dezastre, ne reamintim că România este una dintre țările europene cele mai expuse și readucem în prim-plan importanța existenței unor soluții de protecție financiară dedicate proprietarilor de locuințe”, a declarat Alexandru Ciuncan, Președinte & Director General al UNSAR.

Pentru a fi protejați în eventualitatea producerii unui cutremur și a altor riscuri catastrofale naturale, de tipul inundațiilor și alunecărilor de teren, este necesar ca proprietarii locuințelor să încheie polița obligatorie PAD, care poate oferi un sprijin financiar până în limita a 10.000 EUR, respectiv 20.000 EUR, în funcție de tipul construcției.

„O poliță de asigurare facultativă pentru locuință oferă un nivel suplimentar de protecție față de cea obligatorie, acoperind la valoarea reală a locuinței eventuale daune produse de dezastrele naturale, și alte riscuri, precum: incendiu, explozie, căderi de corpuri, inundații produse de avarii ale instalațiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, precum și alte situații neprevăzute – inundații produse vecinilor, defecțiuni ale centralei termice, daune la bunurile electronice/electrocasnice”, a adăugat Alina Bărbulescu, Specialist Asigurări Bunuri & Proprietăți în cadrul UNSAR.

Cât costă un kit de supraviețuire 

Pe internet sunt mai multe site-uri care comercializează kituri de supraviețuire, inclusiv cele care pot fi folosite în caz de cutremur, fiind întâlnite  sub forma unui rucsac sau a unui troler. Prețurile acestora variază între 100 și aproape 900 de lei, în funcție de conținut.

Spre exemplu, un kit de cutremur pentru patru persoane, care costă însă aproape 700 de lei, conține un rucsac impermeabil cu o capacitate de 30 l, 4 x apă pentru urgențe 100 ml, set 5 bucăți; 50 x tablete pentru purificarea apei; 4 rații comprimate de hrană pentru situații de urgență; 4 folii izoterme;2 bețe luminoase chimice verzi cu durata de iluminare de 10 ore; un briceag multifuncțional, o lanternă cu dinam, un radio portabil cu baterii, 4 baterii AA; un fluier, trusa de prim ajutor formată din 22 de piese, 4 șervețele antibacteriene, șervețele uscate/batiste igienice/periuțe de dinți și pasta de dinți pentru voiaj, masca de protecție FFP2 și șervețele pentru toaletă.

Majoritatea produselor ce se regăsesc în kit au valabilitate nelimitată, exceptând apa - februarie 2028, rații de hrană - decembrie 2042 și bateriile AA care sunt valabile doar 5 ani. Greutatea totală a acestui kit este de 5 kg.

Cum vă puteți face singur propriul kit, în cazul în care nu vreți unul de-a gata

Cert este că, din „bagaj” nu trebuie să lipsească apa și alimentele, un sac de dormit sau măcar o folie termică care poate fi folosită pe post de pătură, o trusă de prim ajutor și câteva unelte simple, un radio, o lanternă și un fluier, dar și ceva articole de îmbrăcăminte mai ales dacă în familie există și copii.

Fiecare familie trebuie să aibă un plan de urgență, dar și o trusă de supraviețuire care să conțină obiecte care să permită supraviețuirea pentru 3-5 zile.

Potrivit informațiilor publicate pe platforma națională de pregătire pentru situații de urgență, la capitolul alimente nu trebuie să lipsească cele compacte şi uşoare care nu necesită răcire, fierbere ori coacere. Iată câteva exemple de alimente pe care puteţi să le pregătiţi: mâncare în cutii de conserve (nu uitaţi deschizătorul), alimente deshidratate, batoane energizante, biscuiţi de secară, alimente pentru nevoi speciale: mâncare pentru bebeluşi, lapte etc. Dacă trebuie să încălziţi anumite alimente prevedeţi un aragaz de campanie şi combustibil.

Articolele componente trebuie verificate și înlocuite/schimbate periodic (o dată la 6 luni) pentru că pot expira.