Cât ne costă pensiile speciale ale magistraţilor

Pensiile speciale ale magistraţilor, foşti judecători şi procurori, sunt, în medie, de 13,6 ori mai mari decât o pensie de rând, sumă uriaşă cu atât mai mult cu cât 92% din valoare este suportată din buzunarele tuturor românilor care plătesc taxe şi impozite.

Potrivit ultimelor date publiate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), în luna noiembrie, 3.861 de magistraţi primeau pensii speciale.

Media acestor pensii este, potrivit aceloraşi date, de 18.668 lei pe lună, adică un efort financiar din partea statului de 72,077 milioane de lei lunar.

Peste 92% din această valoare, respectiv 67,09 milioane de lei, provin însă de la bugetul de stat, adică din buzunarele tuturor românilor care plătesc statului taxe şi impozite, şi doar 12,25 milioane de lei în baza propriilor contribuţii. 

Altfel spus, dacă n-ar primi suplimentar bani de la stat, pensia medie a magistraţilor ar fi de numai 3.172 lei.

Potrivit explicaţiilor date „Adevărul” de  către CNPP, diferenţele vizibile dintre sumele subvenţionate de stat (17.363 lei lunar, în medie, pentru fiecare pensionar) şi cuantumul total al pensiei medii (de 18.688 lei) sunt date de faptul că nu toţi pensionarii foşti magistraţi au avut şi contribuţii.

La polul opus, pensiile de rând au crescut cu doar 1 leu în noiembrie faţă de octombrie , până la un nivel mediu de 1.372 lei/lună. Fondurile totale lunare destinate plăţii celor 4,7 milioane de pensionari este de 6,405 miliarde de lei.

Politicienii cer eliminarea pensiilor speciale

Mai multe categorii de pensii speciale ar urma să fie eliminate anul viitor, după ce Guvernul va fi analizat toate amendamentele depuse celor două proiecte de acte normative.

Concret, Camera Deputaţilor va decide în luna februarie asupra celor două proiecte de eliminare a pensiilor speciale depuse de PNL şi USR.

Proiectul USR prevede eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, diplomaţilor şi aviatorilor, foştilor angajaţi ai Curţii de Conturi, şi foştilor angajaţi ca personal auxiliar în instanţe judecătoreşti şi parchete, dar menţinerea celor ale magistraţilor şi militarilor. Cu o condiţie însă: pensia specială a judecătorilor, procurorilor şi a celor din Armată să fie plafonată la cel mult salariul de bază brut din ultima lună de activitate.

În ceea ce priveşte iniţiativa PNL, aceasta propune eliminarea tuturor pensiilor speciale, cu excepţia celor ale militarilor. 

Este vorba despre eliminarea pensiilor speciale ale senatorilor, deputaţilor şi funcţionarilor publici parlamentari, ale judecătorilor şi procurorilor, ale personalului auxiliar al instanţelor şi parchetelor, ale poliţiştilor, diplomaţilor, aviatorilor şi ale judecătorilor Curţii Constituţionale.

Iniţiatorii celor două proiecte aduc o serie de argumente pentru eliminarea pensiilor speciale. Pe de o parte, spun ei, este inechitabil ca unii români să primească pensii mult mai mari decât alţii deşi contribuţia a fost similară. Apoi, cheltuielile cu pensiile speciale sunt exorbitante: aproximativ 7 miliarde de lei pe an.

În România sunt în jur de 185.000 de persoane care primesc pensii speciale. Dintre acestea, peste 9.000 sunt civili, aproximativ 76.000 sunt militari, iar restul de circa o sută de mii poliţişti şi angajaţi din alte structuri asimilate.

Potrivit datelor CNPP din luna noiembrie 2019, numărul beneficiarilor de pensii speciale este următorul:

- 606 foşti angajaţi ai Curţii de Conturi

- 1.797 foşti grefieri şi alţi foşti angajaţi ca personal auxiliar de specialitate al instanţelor şi parchetelor

- 1.444 foşti piloţi ai Aviaţiei Civile

- 792 foşti parlamentari şi funcţionari publici din parlament

- 845 foşti diplomaţi

- 3.861 foşti judecători şi procurori