Cât cheltuie statul român pe apărare, sănătate, educaţie sau protecţie socială, comparativ cu celelalte state europene
0Cea mai mare parte a cheltuielilor guvernamentale ale statelor Uniunii Europene s-a dus în anul 2015 pe protecţie socială, următoarele în top fiind sănătatea şi serviciile publice generale, precum afaceri externe sau tranzacţii cu datoria publică. În România, protecţia socială reprezintă o treime din aceste cheltuieli, secundată de afaceri economice şi servicii publice generale.
Ţara noastră a rezervat în anul 2015 cheltuielilor guvernamentale circa o treime din PIB (35,7%), mai puţin alocând doar Irlanda (29,4%)şi Lituania (35,1%). La polul opus, cele mai mari valori sunt alocate de Finlanda şi Franţa (57%), Grecia (55,4%), Danemarca (54,8%) şi Belgia (53,9%). Datele sunt centralizate de institutul european de statistică Eurostat şi pot fi accesate aici.
Ce domenii primesc cei mai mulţi bani
În România, protecţia socială cântăreşte cel mai mult în cadrul cheltuielilor guvernamentale din 2015, ea reprezentând 11,5% din PIB. Cele mai multe fonduri se duc către persoanele în vârstă, pentru pensii, respectiv 8,5% din PIB. Aceasta este o tendinţă păstrată la nivel european. Alte cheltuieli incluse aici se referă la cheltuieli privind familiile şi copiii (1,1%), dar şi boli şi dizabilităţi (1%). Procentul din PIB al cheltuielilor guvernamentale pentru protecţie socială a variat în 2015 în statele membre UE de la sub 10% în Irlanda (9,6%), la peste un sfert în Finlanda (25,6%).
Următorul domeniu, după alocare, îl reprezintă cheltuielile privind afacerile economice, cu 5,3% din PIB. Pentru acest domeniu, ţările din UE care cheltuie cel mai mult sunt Grecia (8,9%), Ungaria (8,6%) şi Cehia (6,6%). Cel mai puţin alocă Marea Britania şi Germani (3,1%) şi Irlanda (3,4%).
Urmează serviciile publice generale, respectiv organe ale puterii şi administraţiei de stat (administraţia prezidenţială, organele puterii legislative, organele judecătoreşti, organele puterii executive, centrale şi locale) şi organe de ordine publică şi siguranţă naţională (poliţia, jandarmeria, servicii de informaţii, servicii speciale de protecţie şi pază), care primesc 4,8% din PIB. Ţara care alocă cel mai mult din PIB pentru aceste cheltuieli este Cipru (10,2%), urmată de Grecia (9,9%) şi Croaţia (9,1%), iar cel mai puţin alocă Bulgaria (3,2%) şi Irlanda (4,1%).
Pentru sănătate, România alocă 4,2% din produsul intern brut, una dintre cele mai mici alocări din Uniunea Europeană. Mai prost stau doar Cipru (2,6%) şi Letonia (3,8%). În schimb, în state precum Danemarca, Franţa, Olanda sau Austria alocă peste 8% din PIB.
Pentru educaţie, România aloca în 2015 3,1% din PIB, situându-ne pe ultimul loc din Uniunea Europeană. La extreme, Danemarca alocă 7% pentru educaţie, Suedia 6,5%, Belgia 6,4%, Finlanda 6,2%, iar Portugalia şi Letonia 6%.
Pentru apărare, România aloca în 2015 doar 1% din PIB, în timp ce state precum Grecia alocau 2,7%, iar Marea Britanie 2,1%. Cel mai puţin alocă Luxemburg (0,3%), Irlanda (0,4%), Ungaria (0,5%) şi Austria (0,6%).