Care sunt zonele cu cele mai mici chirii în Bucureşti şi cum a evoluat piaţa în pandemie

Previziunile experţilor în imobiliare în ceea ce priveşte chiriile au fost contrazise de piaţă. Deşi se aşteptau ca preţurile şi chiriile apartamentelor să scadă considerabil în pandemie, cererea şi oferta au creat un oarecare echilibru, după cum susţin specialiştii titirez.ro, citaţi de b365.ro.

Care sunt zonele din Bucureşti cu cele mai mici chirii

Rahova – În acest cartier chiria pentru o garsonieră este în medie de 220 euro, pentru un apartament cu două camere doritorii trebuie să plătească 300 de euro, iar pentru unul cu trei camere suma medie creşte la 365 euro. Deşi avea în trecut o reputaţie negativă, investiţiile din zonă şi apropierea de puncte de interes precum Parcul Carol şi accesul relativ uşor la centrul Bucureştiului fac din acest cartier unul destul de căutat, scrie b365.ro.

Berceni – Preţurile din Berceni au rămas aproape neschimbate faţă de anul 2019, prin urmare, o garsonieră se închiriază cu aproximativ 220 de euro în timp ce un apartament cu două camere are un preţ mediu de 320 de euro. Preţurile cresc, fireşte, când vine vorba de apartamente de trei şi patru camere, unde chiriile costă 390, respectiv 490 de euro.

Giurgiului – În apropiere de cele două cartiere de mai sus se află acest cartier, unde se află cele mai mici chirii din Bucureşti. Acest lucru vine la pachet, din păcate, cu accesul mai dificil la metrou şi distanţa mare faţă de centrul şi nordul oraşului. Aici o garsonieră va avea în medie o chirie de 200 de euro, apartamentele cu două camere, 300 de euro, iar apartamentele de trei camere costă în jur de 350 de euro lunar.

Giuleşti – Preţurile din Rahova sunt similare cu cele din cartierul situat în nord-vestul Capitalei. Astfel, pentru o garsonieră doritorii trebuie să scoată din buzunar 220 de euro sau 350 de euro pentru un apartament cu două camere, în timp ce apartamentele cu 3 camere costă în jur de 400 de euro pe lună. Deşi poziţionarea Giuleştiului este mai bună decât a cartierelor menţionate anterior, aglomeraţia şi lipsa spaţiilor verzi reprezintă două dezavantaje semnificative.

Drumul Taberei – Unul dintre cele mai populare cartiere pentru familiile cu copii din ultimii ani a devenit anul trecut şi mai atractiv, în urma deschiderii magistralei M5. Aici, o garsonieră va costa în jur de 250 de euro pe lună, un apartament cu 2 camere aproximativ 330 de euro, iar unul cu trei camere, ce-i drept mici, va ajunge pe la 350 de euro lunar. Apartamentele cu patru camere sunt accesibile, costul mediu al unei astfel de locuinţe fiind 400 de euro lunar. Zona se bucură de multe spaţii verzi, parcuri precum Moghioroş, dar şi mall-uri în imediata apropiere.

Care este situaţia generală a pieţei imobiliare în Bucureşti

Deşi experţii considerau că pandemia de coronavirus va face preţurile şi chiriile apartamentelor să scadă considerabil, cererea şi oferta au creat un oarecare echilibru. Deşi preţurile au scăzut, această scădere este una graduală, pe fondul incertitudinilor aduse de pandemia de COVID 19.

În ceea ce priveşte garsonierele, la nivelul întregii Capitale preţul mediu al unei chirii este cu 10% mai redus în 2020 faţă de 2019. În cifre, chiria medie pentru garsoniere în Bucureşti este de 260 euro, în comparaţie cu media de 280 de euro a anului precedent, potrivit titirez.ro.

Preţurile pentru apartamentele de 2 camere au avut un parcurs asemănător cu cel al garsonierelor, scăderile înregistrate fiind de circa 10% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2019. În medie, chiriile au scăzut de la 410 euro la începutul lui 2020, la 370 de euro în prezent.

Preţul mediu al unei chirii pentru un apartament de 3 camere este în prezent de 800 de euro, în scădere cu aproximativ 5 procente faţă de începutul anului trecut.

Pentru un apartament cu 4 camere doritorii vor scoate din buzunar lunat tot în jur de 800 de euro, un preţ cu 5% mai mic faţă de finalul anului 2019. Chiria medie aproape identică cu cea a apartamentelor cu 3 camere poate fi pusă pe seama cererii mai scăzute de apartamente cu 4 camere, un motiv fiind costurile ridicate pentru întreţinere şi utilităţi.